News Flash:

Anul in care comunistii de la Chisinau au iesit din scena

31 Decembrie 2009
951 Vizualizari | 0 Comentarii
Anul in care comunistii de la Chisinau au iesit din scena
Anul 2009 a marcat inlaturarea de la putere a unuia dintre ultimele regimuri comuniste, cel din Republica Moldova, la douazeci de ani de la caderea Zidului Berlinului si de la revolutiile anticomuniste din fostul bloc sovietic.
Regimul de la Chisinau, condus de aparent eternul Vladimir Voronin, a iesit din scena urat, agatandu-se de putere si recurgand la aproape toata "recuzita" consacrata de comunistii din intreaga lume - incalcarea drepturilor si libertatilor, propaganda, represiune, maltratari, incercari de discreditare sau de divizare a adversarilor politici, fraudare a alegerilor, dezinformare, un discurs demn de perioada de glorie a Razboiului Rece, inchiderea granitelor si conflicte diplomatice. Republica Moldova a ramas una dintre cele mai sarace tari din Europa, blocata in conflictul transnistrean si lipsita de resurse, o tara ai carei locuitori prefera sa plece si sa munceasca in strainatate pentru a-si intretine familiile. Alegerile din aprilie, desfasurate la incheierea celui de-al doilea si ultimul mandat al lui Voronin la conducerea tarii, au marcat punctul de cotitura - inca inainte de anuntarea rezultatelor oficiale, mii de tineri au iesit in strada, denuntand fraudarea scrutinului si ocupand pentru scurt timp sediile Presedintiei si Parlamentului din Chisinau.
Arborarea unui steag romanesc in timpul protestelor a devenit leitmotiv, fiind folosita de Partidul Comunistilor pentru a acuza Romania pentru organizarea, sustinerea sau instigarea protestelor. Protestul, la care au participat in principal tineri, s-a incheiat prin interventia brutala a politiei, care a retinut sute de persoane, multe dintre acestea fiind maltratate ulterior in inchisoare. Acuzatiile privind relele tratamente si brutalitatea politiei au fost confirmate de numeroase rapoarte internationale, iar ministrul de Interne din acea perioada este acum urmarit penal. Sustinand teza implicarii Romaniei in protestele violente, regimul comunist a decis, intr-o prima faza, convocarea pentru consultari a ambasadorului moldovean la Bucuresti, pentru ca la scurt timp sa il declare persona non grata pe ambasadorul roman la Chisinau, sa impuna un regim de vize pentru cetatenii romani si sa blocheze practic trecerea granitei cu Romania.
Rezultatele oficiale ale alegerilor din 5 aprilie le ofereau comunistilor 49,48 la suta din voturi si 60 dintre cele 101 de mandate din Parlament - suficient pentru a sustine un guvern, dar cu un vot mai putin decat ar fi avut nevoie pentru a impune alegerea presedintelui. Atat OSCE, cat si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei au anuntat, in prima instanta, ca alegerile au respectat, in ansamblu, normele internationale, chiar daca au recunoscut ca sunt necesare unele imbunatatiri in procesul electoral. Manifestatiile care au urmat au fost intampinate de promisiunea televizata a lui Voronin ca "va apara ferm integritatea statului", deoarece "o mana de fascisti beti de furie incearca sa comita o lovitura de stat" si "sa profaneze simbolurile de stat". Vorbind mai mult in rusa decat in romana, el i-a acuzat pe liderii opozitiei ca participa la "o lovitura de stat anticonstitutionala" care are ca scop "desfiintarea statului moldovenesc" si "lichidarea democratiei", dar a asigurat populatia ca autoritatile "vor sta de straja in fata pucistilor" si nu vor permite nimanui sa satisfaca "poftele nesabuite ale fortelor oculte, extremiste".

Sustinerea

Voronin s-a bucurat mult timp de sustinerea Moscovei, liderul de la Kremlin numarandu-se printre primii care l-au felicitat pentru castigarea alegerilor, dar si pentru reactia avuta in timpul protestelor, iar presa rusa prezentand evenimentele de la Chisinau drept violente instigate de "huligani" nationalisti, "oameni imbatati de o obsesie de reunificare cu Romania". "Daca aceasta revolutie anonima castiga, va fi o adevarata lovitura de stat, o uzurpare a puterii de catre nationalisti si nu este sigur ca Moldova va ramane in frontierele sale oficiale actuale", comenta Izvestia, in timp ce seful diplomatiei ruse se declara ingrijorat de folosirea drapelelor si sloganurilor romanesti in timpul protestelor, aceasta aratand ca "demonstrantii voiau de fapt sa submineze suveranitatea Republicii Moldova". La aproape doua saptamani de la alegeri, Dimitri Medvedev a apreciat ca imaginile cu arborarea steagului romanesc la Chisinau sunt "monstruoase". "Acest tip de actiuni civile trebuie sa aiba o forma legala, si nu ca asa-zisele «revolutii colorate», care nu au adus decat saracie si probleme legate de drepturile omului in fostul spatiu sovietic", a spus el. Dupa numai cateva zile, purtatorul de cuvant al MAE rus a afirmat ca protestele din R.Moldova au reprezentat "o tentativa de lovitura de stat", prin "atacarea cladirilor administrative si incendierea lor, distrugerea bunurilor si arhivelor, vandalizarea simbolurilor nationale si inlocuirea lor cu simbolurile oficiale ale altor state". La sfarsitul lunii mai, Medvedev a denuntat inca o data "tentativele de incalcare" a suveranitatii Republicii Moldova, exprimandu-si sprijinul pentru "eforturile liderilor moldoveni pentru normalizarea situatiei". In octombrie insa, presa liberala de la Moscova a apreciat ca, la summitul CSI de la Chisinau, "Medvedev l-a ales pe Marian Lupu", ale carui sanse de a deveni presedinte au crescut simtitor. Cotidianul Kommersant a citat surse de la Kremlin, conform carora Medvedev ar fi refuzat chiar sa aiba si o intalnire cu Voronin.
Procuratura de la Chisinau, Vladimir Voronin, dar si ambasadorul moldovean la Moscova au declarat in mai multe randuri ca autoritatile dispun de probe privind implicarea Romaniei si a unor cetateni romani in protestele violente, printre persoanele arestate aflandu-se si un preot cu cetatenie romana si americana, retinut si eliberat de mai multe ori. Principala proba impotriva sa - o inregistrare video in care ar fi aruncat cu o piatra in Piata Marii Adunari nationale. Voronin a afirmat si ca agenti ai serviciilor de securitate din Romania prezenti la Chisinau urmareau declansarea unei "revolutii colorate", dupa scenariile de la Belgrad, Tbilisi, Biskek si Kiev. Suparat din cauza numarului mare de moldoveni care redobandesc cetatenie romana, Voronin a acuzat in repetate randuri Romania ca are "dorinte expansioniste", afirmand ca "In Europa vrem sa mergem prin Bruxelles, nu prin Bucuresti". Voronin l-a atacat dur si pe presedintele roman, care "a indraznit sa declare ca intreaga populatie a Republicii Moldova e constituita din romani" si "a promis sa-i duca pe toti romanii de peste Prut in Europa", dar si conducerea de la Bucuresti in general, care recurge la actiuni "extrem de tendentioase si inoportune". Mai mult, "romanismul fundamentalist si agresiv" alimenteaza separatismul transnistrean, iar "actiunile provocatoare sub acoperirea patriotismului aduc un prejudiciu indiscutabil si intereselor nationale ale Ucrainei".
La 25 aprilie, cu aproape trei saptamani dupa desfasurarea alegerilor si imediat dupa validarea acestora, Voronin a declarat criza incheiata, dupa ce la Chisinau ajunsesera premierul ceh, Mirek Topolanek - a carui tara asigura presedintia UE - si Inaltul reprezentant UE pentru politica externa, Javier Solana.
Presa moldoveana care a sustinut opozitia democratica, supusa unor restrictii, a publicat marturii si liste ale persoanelor retinute sau date disparute, ale abuzurilor reclamate de acestea sau informatii despre victime, insa s-a confruntat in repetate randuri cu presiuni din partea autoritatilor, mergand pana la blocarea accesului la site-urile Internet ale publicatiilor. De altfel, Internetul a fost folosit intens si de participantii la proteste, care au recurs, in premiera, la Twitter sau Facebook pentru a-si coordona actiunile sau a transmite informatii, in absenta unor mijloace media care sa poata face acest lucru. La zece zile dupa alegeri, Vladimir Voronin a cerut amnistierea participantilor la proteste, cu exceptia "reprezentantilor crimei organizate si a recidivistilor care s-au folosit de situatia politica".
Vizat de acuzatiile liderului comunist de la Chisinau, omul de afaceri Gabriel Stati, cu cetatenie romana si moldoveana, a fost arestat in Ucraina si extradat in Republica Moldova. Protestele din Republica Moldova au reprezentat o buna ocazie pentru administratia de la Tiraspol sa solicite suplimentarea efectivelor ruse, afirmand ca se teme de o degenerare a evenimentelor.

Lovitura Parlamentului

Parlamentul rezultat in urma alegerilor contestate din 5 aprilie s-a reunit in prima sedinta la 5 mai, alegandu-l pe Vladimir Voronin in functia de presedinte al Legislativului, cu voturile celor 60 de deputati comunisti validati. Recurgand la rotatia cadrelor, Partidul Comunistilor a desemnat-o pe Zinaida Greceanii, pana atunci prim-ministru, pentru functia de presedinte, iar pe Marian Lupu - considerat favorit pentru functia de sef al statului -, pentru conducerea guvernului. Opozitia parlamentara moldoveana a dat dovada de unitate si a blocat, la 20 mai, alegerea unui presedinte al tarii, refuzand sa acorde PCRM singurul vot de care avea nevoie acesta, iar situatia s-a repetat si la scrutinul din data de 3 iunie. Conform legislatiei moldovene, daca Parlamentul nu reuseste sa aleaga presedintele in doua tururi de scrutin, Legislativul se dizolva, iar presedintele convoaca alegeri anticipate.
Sperand inca in mentinerea partidului sau la putere, Voronin a decis ca alegerile sa fie convocate la 29 iulie, intr-o zi lucratoare, reducand posibilitatea moldovenilor din strainatate sa se prezinte la vot. In iunie, PCRM a primit o lovitura serioasa, prin demisia din partid a lui Marian Lupu, care a decis sa preia conducerea Partidului Democrat si sa se angajeze altaturi de acesta in alegeri. Inaintea alegerilor, Voronin a mai facut o vizita la Moscova si a anuntat un credit de 500 milioane dolari din partea Rusiei, dar si un imprumut din partea Chinei, criticand in termeni duri si conditiile impuse de FMI pentru un eventual credit. De altfel, delegatia FMI a parasit Chisinaul, dupa o runda de discutii cu guvernul condus de Greceanii.
Pe parcursul campaniei electorale, liderul comunist moldovean a mai lansat acuzatii la adresa Romaniei, insa discursul sau a devenit mai putin virulent. Tot inaintea alegerilor anticipate, consulul roman la Chisinau a fost rechemat in tara si a demisionat din functie, dupa ce presa a publicat o inregistrare video in care acesta era prezentat in ipostaze intime cu o femeie care parea a fi o angajata a consulatului. Cu o saptamana inaintea alegerilor, Procuratura moldoveana a anuntat ca statul roman nu a fost implicat in protestele din aprilie. "Romania, ca stat, nu a participat la protestele din 7 aprilie, ci doar unele forte. Spre exemplu, a fost un atac cibernetic asupra serverelor institutiilor de stat, inclusiv incercari de trecere a frontierei", declarat procurorul general Valeriu Gurbulea. O concluzie similara anuntase si comisia speciala infiintata de Voronin pentru cercetarea evenimentelor.

Anticipatele

Alegerile anticipate nu au reusit sa deblocheze situatia politica de la Chisinau, desi comunistii au pierdut 12 mandate, obtinand numai 48 de locuri in Parlament. Cu toate acestea, cele patru partide ale opozitiei - Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat si Alianta Moldova Noastra - dispun de 53 de mandate si ar mai fi avut nevoie de inca opt voturi pentru a putea asigura alegerea presedintelui statului. Liderii acestora au reusit, dupa negocieri laborioase, sa ajunga la un acord de exercitare a puterii, in Alianta pentru Integrare Europeana. Astfel, Mihai Ghimpu (Partidul Liberal) a devenit presedinte al Parlamentului si presedinte interimar al tarii, Vlad Filat (Partidul Liberal Democrat) a fost investit, la 25 septembrie, in functia de prim-ministru, iar Marian Lupu a fost sustinut pentru functia de presedinte. Noul guvern incearca sa reia relatiile cu FMI si sa se concentreze asupra situatiei dificile create de criza economica globala, luand insa si masuri de refacere a relatiilor cu Europa, mentinand echilibrul in relatiile cu Moscova. Printre masurile simbolice, dar cu implicatii majore, s-a numarat si cea privind inlaturarea gardului de sarma ghimpata de pe Prut, de la granita dintre Republica Moldova si Romania. Alianta nu a reusit insa sa isi impuna candidatul si, dupa doua noi tentative esuate de alegere a sefului statului, in noiembrie si decembrie, R.Moldova urmeaza sa convoace noi alegeri anticipate. Conform legislatiei moldovene, acestea nu pot fi organizate de doua ori intr-un an, astfel incat actuala situatia se va mentine cel putin pana in luna iunie a anului viitor.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2094 (s) | 22 queries | Mysql time :0.080259 (s)