National

Aproape 200 de meserii nu se vor mai găsi în Codul Ocupațiilor din România. Aburitor de plută și legător de păr vor fi scoase

Publicat: 21 sept. 2021
un pix pe o un anunț de angajare
Reprezentanții a 7 companii din România și Confederația Patronală „Concordia” pun la dispoziție 400.000 de locuri de muncă

A fost revizuit Codul Ocupațiilor din România (C.O.R.), astfel că mai multe meserii care nu se mai practică vor fi scoase din acesta iar și mai multe, noi vor fi incluse.

Ministrul Muncii a anunțat că ocupațiile care nu mai sunt practicate vor fi eliminate în urma evaluărilor făcute împreună cu Autoritatea Naţională pentru Calificări.

Aproximativ 200 de meserii scoase din Codul Ocupațiilor

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunțat luni, 20 septembrie 2021, faptul că 189 de ocupații care nu mai valabile în zilele noastre vor fi scoase cât de curând din Codul Ocupațiilor, în timp altele 1.800 vor fi incluse.

Se au în vedere meseriile precum ceruitor de piastrine pentru acordeoane, filator corzi pentru piane, legător de păr, meşteşugar cenuşeritor, scuturător, aburitor plută, acestea fiind considerate a fi cu mult depășite de realitatea actuală.

”189 de ocupaţii încă prezente în Codul ocupaţiilor din România (COR) nu se mai practică astăzi şi alte 1.787 existente în Clasificarea europeană a aptitudinilor, competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor (ESCO) NU se regăsesc în COR, aceasta este una dintre concluziile evaluărilor pe care le-am realizat împreună cu Autoritatea Naţională pentru Calificări”, a scris, luni, pe Facebook, ministrul Muncii.

Vor fi introduse în C.O.R 1.800 de meserii noi

Tot în același context, Raluca Turcan a afirmat că vor fi introduse în Codul Ocupațiilor, mai multe meserii actuale, printre care auditor de securitate cibernetică, director pentru relaţia cu investitorii, expert în securitate cibernetică, arhitect interior, etc.

Mai mult decât atât, Raluca Turcan a afirmat faptul că în urma discuțiilor cu reprezentanții din 7 mari companii din România și din Confederația Patronală „Concordia”, aceștia au pus la dispoziție 400.000 de muncă.

”Atât în cadrul discuţiei de astăzi, cât şi cu alte ocazii, angajatorii au confirmat faptul că, în formula de acum, Codul ocupaţiilor este cu mult depăşit de realitatea din piaţă, mai ales odată cu dezvoltarea accelerată a domeniului IT şi cerinţele de digitalizare şi tehnologizare existente în majoritatea sectoarelor de activitate. Vrem ca modificările pe care le realizăm acum să includă toate ”meseriile viitorului” şi, mai mult, ne-am propus să simplificăm procedurile prin care angajatorii pot solicita introducerea unei noi ocupaţii în COR, tocmai pentru ca actualizarea acestuia să nu mai fie în contratimp cu realitatea de pe piaţa muncii”, a mai transmis Turcan.

Cele mai căutate meserii în anul 2020

Conform specialiștilor din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Iași, în anul 2020, cele mai căutate meserii au fost din domeniul construcțiilor, call-center și livrări la domiciliu.

„Ce spun studiile? Deși a fost un an pandemic, s-a constatat că mai mult de 52 la sută s-au aplicat pe platformele online CV-uri de la white-collar, adică «gulerele albe». Se face referire la cei cu studii superioare care au vrut să-și caute un nou loc de muncă. Chiar dacă a fost pandemie, s-au făcut angajări masive chiar și în domenii afectate mai mult sau mai puțin de această criză sanitară. Cele mai căutate meserii, în anul 2020, au fost cele din construcții, call-center și livrări la domiciliu, dacă ar fi să facem un top 3 al celor mai căutate meserii.

Și programele de ucenicie au funcționat. Cele de ucenicie, în construcții, nu au fost suspendate. În acest domeniu, este o realitate, nu putem acoperi necesarul de forță de muncă. Va fi un bazin aici de beneficiari, chiar și din mediul rural. Vrem să aducem pe piața forței de muncă acest potențial, al celor din mediul rural, care au dorință să muncească”, a spus Gabriela Vasilache, director al AJOFM Iași.

De asemenea, a fost realizat și o listă a celor mai profitabile meserii, având în vedere contextul pandemiei. Primul loc îl ocupă cei care lucrează în domeniul tehnologiei informatice.





Adauga un comentariu