News Flash:

Ars Amatoria

26 Februarie 2001
1058 Vizualizari | 0 Comentarii
Intre un reportaj protevist despre ultimele jafuri si violuri si indepartarea lui Gabriel Andreescu din Grupul pentru Dialog Social, melomanii ieseni au putut urmari, vinerea care a trecut, un simfonic ce se anunta fulminant, cel putin din afis. N-a fost sa fie asa, fiindca inteleapta vorba a romanului s-a adeverit si de aceasta data: "Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ". Si tot afisul, bata-l vina, a fost raspunzator de umplerea salii de concerte a Filarmonicii. Pentru ca melomanu' nu vine la un simfonic Haydn chiar daca una din lucrari se numeste "cu tremolo de timpani", va veni negresit daca afisul glasuieste atragator si misterios despre programul declarat al unei lucrari - in speta "Romantica" lui Bruckner. Putini stiu, de fapt, ca la toate aceste denumiri - ganditi-va la "Sonata Lunii", la "Patetica" sau la preludiul chopinian "Goutte d'eau" - in procentaj de cel putin 90% , compozitorul nici macar nu a visat vreodata.
In afara de aceste amanunte ce tin de anecdotica si de priceperea editorilor muzicali de a-si vinde cat mai bine marfa, revenind la concertul de vineri, trebuie sa spunem ca am fost dezamagiti. Daca in prima parte, pianistul Csiky Boldiszar, un nume deja consacrat, ne-a oferit o interpretare buna, desi destul de exterioara, a Concertului pentru pian si orchestra in do minor op 37 de Ludwig van Beethoven, partea a doua, cu mult asteptata Romantica bruckneriana, a fost, dupa opinia noastra, o dezamagitoare si amatoriceasca tentativa de interpretare a monumentalei capodopere care este aceasta Simfonie cu nr. 4, in Mi b Major din creatia organistului de la Sf. Florian. Acest semiesec s-a datorat in primul rand domniei sale Cristoph Rehli, dirijor al Orchestrei Academiei de Muzica si Conservatorului din Winterthur - Elvetia, care a dat dovada de o abordare gresita a acestei partituri, ce necesita mai ales in partile lente o constructie si o sustinere continua. Chiar si tehnica dirijorala a domnului Cristoph Rehli s-a dovedit bulversanta si destul de modesta pentru abordarea masivelor texturi sonore bruckneriene, ce au devenit in mare parte groaznic de plictisitoare. O nota buna pentru partida alamurilor din orchestra Filarmonicii "Moldova" ce s-au dovedit compacte si stralucitoare in momentele dedicate lor, mai cu seama in partea a III-a "Scherzo (Bewegt) - Trio (Nicht zu schnell).
Asadar, ars amatoria. Am fi dorit sa avem parte de o abordare mai profesionista a acestei partituri. "Lungimile ceresti ale lui Bruckner", cum le denumea Sergiu Celibidache, au devenit, vineri seara, fade si plictisitoare. Asa se explica si reactia finala a publicului dezorientat, care, dupa cadenta finala a simfoniei, a ramas descumpanit, nestiind cum sa reactioneze. Totul s-a incheiat, insa, in spiritul bunei traditii romanesti, cu ropote frenetice de aplauze si chemarea la rampa a dirijorului.
Saptamana viitoare, la Filarmonica "Moldova", un simfonic Debussy - Saint - Saens - Brahms.

Gabriel SAVA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1322 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018867 (s)

loading...