Local

Asa ceva a fost descoperit in cel mai mare cimitir din Iasi. O femeie face dezvaluiri cutremuratoare – GALERIE FOTO

Publicat: 04 aug. 2015

@ Este vorba de cel mai mare cimitir public din orasul Iasi @ Zi de zi, sute de ieseni ajung aici, unii dintre ei pentru totdeauna @ Totusi, cei mai multi nu stiu ce s-a descoperit aici @ O femeie povesteste, cu lux de amanunte, detalii despre toate cele petrecute in acest spatiu @ Ea scoate in prim-plan o serie de momente si evenimente ce au un caracter unic

Chiar daca pentru unii suna macabru, unul dintre locurile cele mai frumoase si cu o incarcatura istorica deosebita din orasul Iasi este chiar Cimitirul Eternitatea! Acesta are un trecut extrem de interesant. Aici pot fi intalnite cele mai importante si cunoscute personalitati ale urbei, dar si ale intregii natiuni romane. De la oameni simpli pana la faimosi oameni de stiinta, profesori, actori, soldati sau politicieni, toti acestia se odihnesc pentru vecie in acest loc.

Citeste si: Dezvaluiri unice facute de un iesean! Nimeni nu credea ca exista asa ceva – GALERIE FOTO

„Oraselul mortilor”

Cimitirul Eternitatea a fost înfiintat la initiativa lui Scarlat Pastia, primar al Iasului si filantrop, si a fost amenajat la periferia orasului, pe terenul numit „Via lui Dragos” situat pe dealul Tatarasi, teren aflat chiar în proprietatea edilului Pastia. Amenajarea acestuia a durat mai mult de doi ani, astfel încât primele inhumari au fost realizate abia începând cu anul 1876. Despre acest loc pomeneste, in termeni extrem de „dragi”, marele scriitor Mihail Sadoveanu.

Citeste si: EXCLUSIV! Groapa comuna cu sute de morti, descoperita in spatele unui spital din Iasi – GALERIE FOTO, VIDEO

„In tineretea cea fara de griji, pe cand faceam liceul aici, la Iasi, ma duceam destul de des la Eternitatea, in dupa-amiezi de toamna. Ma duc s-acum cateodata… Intru insa in oraselul acela al mortilor c-o simtire ciudata, cu totul alta decat odinioara. Am poate in mine ceva din ingrijorarea unui chirias care cauta o casa in apropierea iernii… Aici, numarul mormintelor nobile a mai crescut. Au crescut flori pe mormintele acestea, iar celor vechi s-au adaogit mormintelor vechi ale lui Kogalniceanu si Creanga, Lambrior, Beldiceanu sau Cobalcescu si altele proaspete. Au intrat in repaosul etern Gane, Anghel (Dimitrie Anghel, poet simbolist iesean – n.r.) sau Delavrancea si altii…”, nota, in 1924, Sadoveanu.

Controversa in jurul primului inmormantat

De precizat ca, in anul 2008, binecunoscutul om de cultura si muzeograf Olga Rusu a publicat cea mai completa lucrare despre acest cimitir pe care-l considera parte integranta din patrimoniul cultural iesean. In cadrul acesteia, sunt prezentate o serie de elemente extrem de interesante legate de trecutul acestui edificiu. Este pomenita inclusiv controversa referitoare la primul individ care a fost inhumat aici cu ajutorul trecutologului Constantin Ostap.

Citeste si: EXCLUSIV: Acesta este ieseanul de 100 de ani, care ascunde secrete incredibile – GALERIE FOTO, VIDEO

„Primul inhumat in acest cimitir – 1873. Era o eroare, caci copilul, nascut la 27 septembrie, a decedat in ziua de 17 mai 1873, cand cimitirul nu era inca amenajat. Confirmarea acestei erori o gasim in lucrarea monografica a lui Radu Negresco – Soutzo – Livre d’or de la famille Soutzo – Paris 2015. Aici se arata ca: Decedat prematur in 1873 a fost inhumat mai intai (este vorba de copilul Gaston Etienne Soutzo – n.r.) intr-un cimitir din apropierea numeroaselor biserici din capitala moldava, pentru a fi mutat ulterior in Cimitirul Eternitatea, dupa deschiderea acestuia la 1 septembrie 1876. Din registrele administratiei cimitirului, primul inhumat ar putea fi Profira Ghersac, decedata la 2 septembrie 1876 sau Petru Bucataru, decedat o zi mai tarziu”, reliefeaza Ostap.

„Sanctuarul spiritului si sufletului nostru”

Sirul marilor oameni, din diverse domenii, care sunt inmormantati aici este unul extrem de lung. De la arhitectul George Matei Cantacuzino (1899 – 1960), Eduard Caudella (1841 – 1924), compozitor, violonist, Gavriil Musicescu (1847 – 1903), tot compozitor si muzicolog si pana la marea doamna a teatrului iesean, Aristizza Romanescu (1854 – 1918), savantii Petru Poni si Stefan Procopiu sau adevaratii oameni politici ai fostei capitale a Moldovei precum Mihail Kogalniceanu (1817 – 1891), Scarlat Pastia (1827 – 1900), Vasile Pogor (1833 – 1906), George Mârzescu (1834 – 1901) sau Nicolae Gane (1838 – 1916), lista poate continua indelung. De asemenea, tot aici sunt spatii destinate soldatilor cazuti in marile conflagratii, atat din secolul al XIX-lea, dar si al XX-lea, de nationalitate romana, franceza, germana sau rusa. Tocmai pe acest plan, cunoscutul profesor universitar local Gheorghe Macarie denumeste generic cimitirul ca „sanctuar al spriritului si sufletului nostru”. „Din pacate, acest sanctuar al sufletului si spiritului nostru avea sa fie greu incercat in dezastrele razboiului, dar si ale anilor ce au urmat. Sunt devastate cavourile, se spulbera in tandari placi de marmora, se jefuiesc busturi si podoabe de bronz ale monumentelor. Din pacate, parte din mormintele pe care iesenii le simt ca ale lor lipsesc de aici. Printre ele si cel al Aceluia (poetul Mihai Eminescu – n.r.) cu care orasul Iasi si-a recunoscut osmotic mai mult decat o identificare spirituala… S-ar adauga si alte morminte pe care iesenii si le revendica cu dor si in tainica soapta”, considera Macarie.





Comentarii
  • C titlu de rahat pentru un articol, interesant, de altfel. Parca-i pus anume sa nu fie citit de oameni de cultura ci de persoane interesate de barfa, cancan. Cei cu barfa, oricum nu citesc articolul pana la capat, dar nu cred ca pe autor il intereseaza asta. Cred ca–i interesat doar de nr accesarilor. Pacat!

Adauga un comentariu