Titlurile zilei

Au o vechime și de 500 ani și sunt o comoară inestimabilă pentru Iași! Biserici de lemn, unicat în România și care sunt monumente de patrimoniu, riscă să dispară pentru totdeauna – (GALERIE FOTO)

Publicat: 22 aug. 2020
Biserici de lemn unicat în România, parte din patrimoniul inestimabil cu monumente din județul Iași, sunt lăsate în paragiă
O comoară inestimabilă din județul Iași, formată din biserici de lemn aflate în mediul rural și care fac parte din patrimoniul cu monumente unicat, a fost lăsată în paragină

Cu o vechime și de până la 500 ani (unele dintre ele), acestea reprezintă o comoară unică pentru România! Trist este că mare parte dintre cele 32 biserici de lemn, aparținând de patrimoniul inestimabil cu monumente din județul Iași, sunt date uitării. Având în vedere valoarea acestor lăcașuri bisericești, construite într-o manieră aparte și foarte rare în toată lumea, dacă ar fi restaurate și reabilitate, ar putea să devină unele dintre cele mai interesante atracții turistice ale Moldovei

Pe toată întinderea județului Iași, la zeci de kilometri de municipiu, se găsesc 32 biserici de lemn. Cu o vechime și de până la 500 ani (unele dintre ele), lăcașurile de cult care fac parte din patrimoniul de monumente istorice reprezintă o comoară unică pentru toată România! Din păcate, majoritatea dintre ele au fost date uitării și riscă să dispară pentru totdeauna.

Lista completă cu Biserici de lemn unicat în România și care sunt monumente de patrimoniu din județul Iași

Monumentele se află la: Brădicești, Brăești, Ciurbești, Costești, Dobrovăț, Fedeleșeni, Homița, Iepureni, Ipatele, Ipatele (la Borăști-Cuza Vodă). Urmează cele de la Jogoreni, Larga-Jijia, Mădârjac (sat Frumușica), Mădârjac, Mădârjești, Mănăstire din Dagâța, Mironeasa, Miroslovești, Muncelu de Sus, Păușești, Rădeni (Popești), Rădeni (Trifești), Șcheia, Sinești, Stolniceni-Prăjescu, Suhuleț, Trestiana, Văleni, Verșeni, Vorovești, Zlodica, Obrijeni. Interesant este că în arhivele Direcției Județeane pentru Cultură (DJC) există date istorice și imagini cu o serie întreagă de biserici din lemn. Actualul județ Iași este constituit prin înglobarea mai multor unități administrative vechi, respectiv ținuturile Cârligătura, Hârlău și Iași, precum și marginea de nord a ținutului Vaslui și câteva sate din ținuturile Botoșani, Fălciu și Suceava.

Din cele 32 de biserici de lemn existente, majoritatea sunt din ținutul Cârligăturii

Cele mai multe dintre bisericile din județul Iași le înglobează pe cele care făceau parte din fostul ținut al Cârligăturii.

„Din cele 32 de biserici de lemn existente, majoritatea sunt din ținutul Cârligăturii (partea de sud-vest a județului Iași și din vechiul ținut Vaslui, partea de sud a județului Iași- n.r.). Astfel, în ținutul Cârligătura sunt 11 biserici la Băiceni, Ciurbești, Costești, Fedeleșeni, Madârjac, Mădârjești, Mironeasa, Păușești, Rădeni-Popești, Sinești, Vorovești. Ținutul Vaslui: opt biserici la Borosești, Dobrovăț, Ipatele, Jigoreni, Șcheia, Suhuleț, Poiana, Văleni. Restul bisericilor din lemn aparțin vechilor ținuturi ale Iașului, respectiv trei la Iepureni, Larga-Jijia, Rădeni-Trifești, iar la Hârlău două biserici. Toate sunt o comoară a județului și, dacă ar fi restaurate sau reabilitate, ar putea fi atracții pentru turiștii străini”, a precizat Virgil Băbîi, coordonatul Direcției Județene pentru Cultură Iași.

Biserica din lemn cu Hramul Sfântul Nicolae, sat Fedeleșeni din comuna Strunga, așezare atestată în urmă cu peste 500 ani

Biserica din lemn cu Hramul Sfântul Nicolae, sat Fedeleșeni din comuna Strunga, așezare atestată în urmă cu peste 500 ani. Aici este vorba despre un întreg ansamblu ce include și cimitirul. Ca istoric, actuala biserică din lemn este construită înainte de 1747, ctitor probabil fiind Nicolae Pilat. Apoi, satul Fedeleșeni este atestat la 1491 în stăpânirea urmașilor lui Bratu Viteazul. La 1617, jumătate de sat era stapânit de marele vornic Nestor Ureche. Schitul din lemn Fedeleșeni este construit, probabil, înainte de 12 septembrie 1747 de către Nicolae Pilat, vornic de poartă, când acesta închină Schitul ca metoh al Episcopiei de Roman. Biserica este realizată din bârne de lemn de stejar căptușite cu scânduri la interior și exterior. Învelitoarea este realizată din șindrilă.

Valoroasa biserică „Sfinții Voievozi” din satul Zlodica, comuna Ceplenița

Mai departe, un alt exemplu în acest sens este și biserica „Sfinții Voievozi” din satul Zlodica, comuna Ceplenița. Aceasta a fost contruită în 1543. Ctitori: Enache Bătrânul, pomenit într-un document de domnitorul Radu și Teofan Mitropolitul Moldovei, Efrem Mitropolitul Rădăuților. În 12 iulie 1617 se pomenește că Biserica avea ca ctitor pe „Enache Bătrânul”. În 1709 „Vasile Deacul de la Mănăstirea Zlodica” pomenește de donații către aceasta constând în vii de la Cotnari. Pe o însemnare rezultă că biserica a fost cumpărata cu „drepții banii a dumisale de la satul Zlodica în martie 18 leat 7261 (1755)”. La 1758, Ștefan Bosie a închinat „biserica și acareturile” Mănăstirii „Sfântul Spiridon”.

Biserică din lemn construită la 1744, având ctitori răzeși, în satul Trestiana

O altă biserică din lemn unicat este cea construită la 1744, având ctitori răzeși, în satul Trestiana. Are hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, din sat Poiana (Trestiana), comuna Schitu Duca. Satul Trestiana este parte a actualului sat Poiana, aflat în vechiul ținut Vaslui. La sfârșitul secolului al XV-lea, Ioan Tăutu, mare logofăt al lui Ștefan cel Mare, construiește aici o mănăstire. La 1560 era metoh al mănăstirii Râșca, iar la 1871 era în ruină. La 1744, răzeșii din Trestiana construiesc din lemn biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, așa cum zice pisania, în vremea lui Nicolae Vodă Mavrocordat. Catapeteasma este pictată la 1819 de un anume Timofte, zugrav.

Biserica „Sfântul Gheorghe” de la Șcheia, atribuită de tradiție domnitorului Vasile Lupu

Pe lista de patrimoniu din județul Iași se află și biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” de la Șcheia, atribuită de tradiție domnitorului Vasile Lupu. Aceasta a fost construită probabil în secolul al XVII-lea. Satul Șcheia se află în vechiul ținut Vaslui. La 1809 sunt atestați câțiva slujitori ai acestei biserici. Este renovată în anii 1912 și 1934. Interesantă este și
Biserica „Sfântul Ioan Teologul”, din satul Mănăstire, comuna Dagâța. Biserica din lemn este construită la 1723, ctitori fiind răzeșii locului. Urmează și Biserica „Sfântul Pantelimon” din comuna Dobrovăț. Aceasta a fost construită la 1797 sau 1825. Ctitor la 1825 figurează călugărul Pahomie. Aflat în vechiul ținut Vaslui, satul Dobrovăț este atestat încă din secolul al XV-lea. Ștefan cel Mare construiește aici, între 1503-1504, ultima sa ctitorie, în vremea lui Petru Rareș, la 1529.

Biserica „Buna Vestire” din satul Brădicești, comuna Dolhești, ridicată la 1691

Aparte este și biserica de lemn „Buna Vestire” din satul Brădicești, comuna Dolhești ridicată la 1691. Ctitor este episcopul Varlaam de Huși. Satul Brădicești s-a aflat în vechiul ținut Fălciu. Aici, episcopul Varalaam de la Huși conștruieste un schit din lemn înainte de anul 1691. La 28 decembrie 1691, Maria, văduva lui Nicolae Racoviță, fost mare logofăt, dăruiește bisericii „Buna Vestire” o moșie la Brădicești pentru a deveni ctitoră. Episcopul Varlaam lasă schitul în grija vornicului Gavril Miclescu. Prădat de tătari în 1740, când pierde și vechile hrisoave, schitul este refăcut în 1756 de episcopul Inochenție de Huși, apoi suferă reparații succesive la 1853, 1883 și 1903.

Locurile sfinte în care poate fi regăsită liniștea divină

Peste toate acestea, în lista oficială a Direcției Județene pentru Cultură se mai regăsesc și bisericile: „Sfânta Treime” din Băiceni, Cucuteni, din secolul al XIX-lea, cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. La Borosești, Scânteia, fondată la 1868 de Manolache Costache Epureanu, „Sfântul Nicolae” din Ciurbești, Miroslava, de la 1806, „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” de la Costești, Târgu Frumos ridicată la 1777 de Petre Palade Secară. Vorbim și de „Sfântul Nicolae” din Ipatele de la 1805, „Adormirea Maicii Domnului” de la Jigoreni, Țibănești de la 1813. De asemenea, pe această listă se regăsesc și „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” din Mironeasa de la 1803, respectiv „Sfântul Gheorghe” din Păușești, Dumești de la 1643 și ridicată de Ieremia Murguleț sau „Sfânta Treime” de la Rădeni, Popești de la 1710 și ridicată de Smaranda Palade.





Adauga un comentariu