News Flash:

Bilantul anului 1999

27 Decembrie 1999
1194 Vizualizari | 0 Comentarii
Cronica trista a unui an administrativ sarac

•Contribuabilul este singurul care a nu a avut nimic de castigat in urma prestatiei alesilor locali •Consilierii au invatat sa chiuleasca, sa-si vada de propriul interes si sa "manance" banii contribuabililor

Cameleoni politici, perfizi si dezinteresati de soarta judetului sau a municipiului Iasi ar fi atributele consilierilor municipali sau judeteni pe care le-ar vedea electoratul iesean, dupa trei ani de mandat sau chiar dupa zece ani de "tranzitie". In 1996 s-a votat schimbarea. A existat o speranta. Din pacate, "investitia" facuta de ieseni s-a dovedit a fi falimentara. In Consiliul Local sau in Consiliul Judetean si-au facut loc aceleasi persoane, neschimbate. Dupa trei ani de mandat, consilierii fie municipali, fie judeteni au invatat sa chiuleasca de la sedinte, sa se eschiveze de la treburile edilitar-gospodaresti, dar nu si de la incasarea indemnizatiei lunare.

Ciolanul de consilier este "dulce"

Pentru consilierii judeteni, simpla prezenta la sedintele CJ a devenit o rutina, o ocazie pentru a mai schimba diverse impresii, si nu pentru a rezolva treburile judetului sau municipiului. Atmosfera oricarei intruniri a plenului pare sa fie trasa la indigo. Cu mici exceptii, in general, masina de vot a functionat dupa cum a vrut executivul. Pentru conformitate se poate exemplifica cu o sedinta a CJ, din luna martie, cand discutiile interpersonale nu au constituit un impediment in aprobarea celor 18 proiecte de hotarari. O asa-zisa furtuna s-a declansat, totusi, in finalul sedintei, provocata de consilierul Vasile Astarastoaie, care si-a exprimat nemultumirea fata de rezultatele concursului pentru ocuparea functiei de director la Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului. El a considerat ilegal concursul si a propus organizarea altuia. Alte reactii au fost in cazul situatiei financiare a institutiilor de cultura. La acea data, presedintele Vladimir Tanasoiu a spus una din celebrele sale propozitii: "ne-am straduit cat am putut. Nu vom cumpara nici un creion in CJ pana cand nu vom da salariile la cultura. Simirad mi-a spus sa inchid Filarmonica. Referitor la suma promisa, de 1,2 miliarde de lei, mi-a raspuns ca trebuie sa astepte aprobarea CL. Putea sa faca un gest inainte de Paste".

Cati bani fac consilierii judeteni

Consiliul Judetean Iasi este constituit din 45 de consilieri judeteni. Pentru prestatiile efectuate in sedintele Delegatiei Permanente CJ, in comisiile de specialitate si in plenul sedintei CJ, acestia sunt renumerati de la buget cu doua milioane de lei brut, respectiv 1,620 milioane de lei net. Aceasta suma reprezinta 25 la suta din salariul presedintelui CJ. Pe langa indemnizatia lunara, consilierii judeteni au mai incasat, cel putin, 500.000 de lei pentru faptul ca sunt membri in Consiliile de Administratie sau Adunarile Generale ale Actionarilor la societatilor comerciale subordonate CJ. Indemnizatia de membru in CA, comisie de cenzori, este de 10 la suta din salariul managerului. Intr-o luna, pentru prezenta la cateva sedinte, un consilier judetean a primit peste doua milioane de lei net. De la buget, pentru plata indemnizatiilor de consilier, este alocata lunar suma de 73 milioane de lei iar pe an, suma de 876 milioane de lei. Din numarul total al consilierilor, aproximativ jumatate au fost desemnati in CA ale societatilor comerciale. Astfel, prin Hotararea nr.77/1997 a CJ, in componenta CA a RA Aeroportul Iasi au fost nominalizati: presedinte, Alexandru Deac, ca membri, Gheorghe Lazar, Ionel Calapod, Mihai Varga, Cristian Serban, Daniela Bratescu, Dumitru Radauceanu si Florin Cercel. Ultimii doi sunt consilieri judeteni. Structura CA a fost modificata prin Hotararea nr.95/1998 a CJ in urmatoarea formula: Florian Dan Gheorghica, director si presedinte al CA, iar ca membri au fost alesi Valeriu Dornescu - director DGFPCFS, Ionel Calapod - director DMPS, Stefan Varia - reprezentant MAN, Daniela Bratescu - director DATAF, si cei doi consilieri Radauceanu si Cercel. Ultimul consilier a fost "rotit" cu Lucian Flaiser. Printr-o alta Hotarare a CJ, nr. 104/1997, s-a aprobat reprezentarea in CA la SC Lucrari de Drumuri si Poduri SA a urmatorilor: Mihai Teodorescu, presedinte, iar ca membri au fost nominalizati patru consilieri judeteni, Lazar Bireescu, Neculai Iovita, Corneliu Banu Rusu si Florin Ovidiu Sandu-Ville Tudose. Anul urmator, componenta CA al societatii a mai fost imbogatita cu inca doi consilieri judeteni, Florin Cercel si Titus Ceia. Potrivit Hotararii 57/1998, AGA de la SC Lucrari de Drumuri si Poduri a fost formata din arhitectul sef al CJ - Mircea Grigorovschi si doi consilieri judeteni, respectiv Niculae Ivanciu si Nicolae Verdes. Indemnizatia pentru fiecare reprezentant in AGA a fost stabilita astfel: pentru un volum de lucrari mai mic de zece miliarde de lei, suma cuvenita se cifreaza la 405.000 de lei; pentru un volum de lucrari cuprins intre 10 miliarde de lei si 40 miliarde de lei, indemnizatia este de 507.000 de lei, iar ce depaseste 40 miliarde de lei, indemnizatia este de 608.000 de lei. Ulterior, in AGA si-au facut loc consilierii Nicolae Radu, Cezar Spulber si Nicolae Verdes.
In ceea ce priveste CA al SC Compania Judeteana de Apa, prin Hotararea CJ nr. 18/1998 a fost aprobata urmatoarea structura: Gheorghe Nechita - presedinte, membri: Ovidiu Alexandrescu, Lucian Flaiser, Victor Petrescu - consilieri, Tiberiu Brailean si Radu Onofrei. Doua luni mai tarziu, s-a hotarat o alta componenta: Ion Toma, Ovidiu Alexandrescu, Tiberiu Brailean, Vitorel Lupu, Vladimir Tanasoiu si Gheorghe Lazar. Deoarece Vladimir Tanasoiu a fost ales, intre timp, presedintele CJ, in locul sau a venit Liviu Antonesei.
Precizam ca, majoritatea consilierilor sunt salariati sau patroni la diferite societati comerciale. In functie de pozitia ocupata in societate, acestia au salarii de cateva milioane de lei.

Consilierii judeteni au probleme din cauza... responsabilitatii

In vara, alesii in Consiliul Judetean au omis intentionat ziua (3 iulie) cand au jurat ca se vor afla in slujba cetatenilor. Activitatea desfasurata pe perioada celor trei ani de mandat a fost trecuta sub tacere in fata opiniei publice, pentru care aveau datoria morala de a-si prezenta un raport al realizarilor si al neimplinirilor. Singurul lucru, de care mai mult ca sigur nu au uitat onorabilii consilieri, este faptul ca mai sunt cateva luni pentru ridicarea unei indemnizatii gratuite si apoi pierderea tuturor privilegiilor conferite de functia de consilier judetean. Relatiile, afacerile nu vor mai avea aceeasi stralucire dupa incheierea mandatului de consilier, de presedinte, vicepresedinte sau de parlamentar dupa alegerile electorale din anul 2000.

Consilierii municipali au concurat la ... lipsesti si castigi

Cu destula usurinta, dupa trei ani, consilierii municipali au deprins chiulul de la sedintele Consiliului Local. Din cauza neintrunirii cvorumului, lucrarile au fost suspendate si bineinteles treburile orasului amanate. Un astfel de caz s-a petrecut in sedinta CL din 3 mai, cand 14 proiecte de hotarari din totalul de 33 au fost amanate, pentru ca alesii iesenilor nu au avut rabdarea sa suporte, cateva ceasuri, adoptarea hotararilor. Situatia s-a repetat si mai tarziu, in luna decembrie. De aceasta data, 18 proiecte de hotarari din 32 au fost amanate din acelasi motiv - chiulul consilierilor. Pentru adoptarea acestora era nevoie de votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor, respectiv minim 21 de consilieri. Or, pentru dezbaterea acestor proiecte au fost prezenti 17 consilieri. La cele 17 voturi mai puteau fi luate in consideratie si voturile viceprimarilor, numar insuficient pentru adoptarea proiectelor.

Consilierii municipali se joaca cu legea "de-a v-ati ascunselea"

Potrivit Legii administratiei publice locale, prezenta consilierilor la sedinte este obligatorie. In cazul in care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului consiliului. In cazul in care consiliul nu poate functiona datorita absentei membrilor sai, dupa trei convocari consecutive se dizolva de drept. Aceeasi lege, la art.18, mai precizeaza: "consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului urmatorul juramant: xJur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilora". Cu tot juramantul, alesii odata ajunsi pe functii, au uitat ca reprezinta interesele unui electorat, au uitat ca sunt platiti, din banii contribuabililor, pentru a rezolva problemele edilitar-gospodaresti. Indemnizatia lunara a unui consilier este de 1,4 milioane de lei. Anual, pentru plata consilierilor este alocata, de la buget, aproximativ o jumatate de miliard de lei.
In plus, altii mai primesc si o idemnizatie pentru functia de membru in CA sau AGA la o societate comerciala. Fara prea mare efort, castigurile consilierilor pot insuma cateva milioane de lei.
Marcela DONCIU
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1565 (s) | 24 queries | Mysql time :0.029940 (s)