De ce suferea Einstein? Boala omului de geniu.

De ce suferea Einstein a fost pentru mult timp ţinut ascuns publicului larg. Potrivit cercetatoriilor chinezi între cele două emisfere cerebrale ale lui Einstein erau nişte conexiuni speciale. Acest lucru este întâlnit la foarte puţine persoane. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista ştiinţifică Brain.

Medicii au descoperit conexiuni nervoase foarte dezvoltate între cele două emisfere. Aceste conexiuni au stimulat funcţionarea creierului la parametrii ridicaţi. Einstein a murit în 15 aprilie 1955, la vârsta de 72 de ani. Cauza morţii a fost anevrism al aortei abdominale. S-a stins într-o clinică din Princetown.

Doctorul Harvey, cel care a constatat moartea fizicianului, a hotărât cu de la sine putere să preleveze encefalul. După mai mulţi ani specialiştii s-au arătat interesaţi să-l studieze.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

În anul 1980, doctorul Harvey a fost contactat de către un jurnalist şi i-a arătat un borcan plin cu formol în care se aflau bucăţi din creierul lui Einstein.

De ce suferea Einstein?

Harvey decupase creierul în 240 de bucăţi. După această întâmplare, Harvey a trimis mai multe bucăţi din creier unor mari specialişti, în vederea studierii.

Pentru o lungă perioadă de timp aceste concluzii nu au fost date publicităţii.  Medicii au observat că în lobii parietali, care erau foarte dezvoltaţi, numărul celulelor gliale era mai mare ca cel al neuronilor.

Se cunoaşte faptul că celulele gliale susţin şi hrănesc neuronii. Specialiştii au conchis că neuronii funcţionau excepţional, dat fiind această masivă susţinere. O primă constatare a fost aceea că lobii parietali erau foarte dezvoltaţi, ceea ce a dus la capacităţi remarcabile în matematică.

Doctorul Harvey a fost contactat de înalţi reprezentanţi ai armatei americane pentru a intra în posesia unei bucăţi din creierul lui Einstein. Specialiştii din armata americană au studiat şi bucăţi din creierul lui Musollini, în dorinţa de a demonstra tirania acestuia. De regulă lobii parietali sunt mai dezvoltaţi la dislexici.

Ce este Dislexia?

Dislexia, de care suferea si Einstein, este o tulburare care se produce în momentul cititului, vorbirii sau a unui calcul matematic. La nivel mondial, 5% dintre copii au această problemă. Sunt specialişti care susţin că dislexia nu este o tulburare, o boală, este o formă specială de prelucrare a informaţiei, dat fiind dimensiunea lobilor parietali.

Conform cercetătorilor creierul ajunge la maturitate la vârsta de 30 de ani. Cortexul prefrontal, care este răspunzător de deciziile privind organizarea, planificare, este la capacitate maximă la vârsta de 30 de ani.

Comparativ cu strămoşii noştri, creierul omului modern este mai mic, mai compact, ocupa un spaţiu mai mic. În timp ce creierul s-a comprimat, se observă că cerebelul s-a mărit. Creierul nostru este cu 20% mai mic faţă de cel al strămoşului nostru, Cro-Magnon. De-a lungul timpului, creierul şi-a schimbat forma şi dimensiunile. Cu toate acestea el a evoluat.