News Flash:

Boboteaza sau Botezul Domnului

6 Ianuarie 2005
990 Vizualizari | 0 Comentarii
Astazi, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Botezul Domnului nostru Iisus Hristos in apele Iordanului, numit si Boboteaza. La оnceputurile Bisericii, aceasta sarbatoare se praznuia odata cu Nasterea Domnului si se numea, cu un termen grecesc, Epifania sau aratarea Domnului. Din secolul al IV-lea, Nasterea Domnului s-a praznuit la 25 decembrie, iar botezul la 6 ianuarie. Este vorba de prima Teofanie din Noul Testament, adica prima descoperire a celor trei persoane ale Sfintei Treimi: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. "Deschiderea cerului" de care vorbeste Sfanta Evanghelie (Matei 3,17) tocmai lucrul acesta оl sugereaza, anume ca taina cea mai presus de minte si de cuvant a Treimii devine acum cunoscuta, bineоnteles atat cat este cu putinta.

Ajunul Bobotezii

Boboteaza, ca si Craciunul, este precedata de un ajun mai deosebit, ajun ce concentreaza o multitudine de practici si credinte ce decurg, оn special, din datina numita "umblatul preotului cu botezul" sau Chiralesa. Pe vremuri, оn alaiul preotului intrau si persoanele mature, оnsa cu timpul alaiul a devenit apanajul copiilor. Urmand oarecum modelul colindelor, Chiralesa este socotit un obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat. De regula, baietii оnconjurau de trei ori toate constructiile din gospodarie, sunand din clopotei sau fiare vechi, strigand "Chiralesa, /Spic de grau, /Pana-n brau /Roade bune /Mana-n grane!" sau numai Chiralesa; acest cuvant provine din neo-greaca si оnseamna "Doamne miluieste!". Exista credinta ca, strigand Chiralesa, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei.

Obiceiuri de Boboteaza

La Boboteaza, datina cea mai importanta este Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Se spune ca oricine intra оn aceasta zi оn apa este aparat de toate bolile. Exista obiceiul ca preotii sa arunce o cruce in apa, iar tinerii sa incerce sa o aduca inapoi la mal, cel care reuseste urmand sa aiba parte de un an plin de impliniri. Se crede ca, atunci cand preotul arunca оn apa crucea, dracii ies si o iau la fuga. Momentul luarii agheasmei provoca o оmbulzeala generala, cauza constand оntr-o credinta conform careia agheasma luata оnaintea altora e "mai buna pentru dragoste, cinste, maritare". Din aceasta agheasma beau toti ai casei, fiind, se zice, "lecuitoare de orice boala". Poporul considera ca Boboteaza este dricul iernii; de acum crapa gerul si iarna e pe duca. Ploaia la Boboteaza prevesteste o iarna lunga, timpul frumos anuntand o vara pe masura; daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade оn bucate, iar daca curge din streasina se spune ca se va face vin bun.

Legat de credinta ca, sfintind apa de Boboteaza, se sfinteste si se purifica toata firea, a persistat un pitoresc obicei, comun popoarelor crestin-ortodoxe, dar intalnit in special in Moldova, anume acela de a pune in fata fiecarei biserici o cruce de gheata, la care credinciosii se inchina si pe care lipesc, ca ofranda, monede sau bancnote. Traditia cere ca aceasta cruce sa fie taiata direct din apele raurilor, inghetate de "gerurile Bobotezei". Insa, dat fiind ca anul acesta temperatura atmosferica a fost destul de ridicata, in fata Mitropoliei iesene a fost ridicata o cruce din crengi de brad.
Marius CUNA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3245 (s) | 22 queries | Mysql time :0.207821 (s)