News Flash:

Bolile cardiovasculare: ce e esential sa stii despre ele

17 Mai 2018
443 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6225 RON (-0.0003)
USD: 3.9099 RON (-0.0271)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare raman principala cauza de mortalitate si morbiditate in intreaga lume. De aceea „este extrem de important sa le cunosti simptomele, dar si metodele de prevenire, mai ales daca ai avut astfel de afectiuni in familie“, spune dr Oana Cuzino.

Printre cele mai frecvente afectiuni legate de inima si de sistemul circulator se numara bolile coronariene – angina si infarctul miocardic –, hipertensiunea arteriala si aritmiile cardiace.

Boala coronariana afecteaza vasele de sange ale inimii
Boala arteriala coronariana apare atunci cand alimentarea cu sange a muschiului cardiac este blocata partial sau complet, provocand dureri in piept (angina) sau atac de cord (infarct miocardic).

Ingustarea arterelor se datoreaza acumularii de grasimi in peretii acestora (ateroame), spasmului arterial (frecvent datorat fumatului), consumului de alcool in exces, administrarii unor substante (droguri) sau anemiei severe (prin reducerea cantitatii de oxigen din sange).

Boala afecteaza preponderent barbatii, aparand cu zece ani mai devreme decat la femei, deoarece, pana la menopauza, femeile sunt protejate de nivelurile ridicate de estrogen. Aceasta conditionare poate fi anulata de fumat, excesul de alcool, grasimile animale si cele trans, dereglarile hormonale, utilizarea de contraceptive etc. Dupa menopauza, boala coronariana devine la fel de frecventa si la femei.

De aceea este important ca si in lipsa simptomatologiei, dupa varsta de 35 de ani, femeile sa faca regulat miscare, sa adopte o dieta sanatoasa, de tip mediteraneean, sau sa o suplimenteze cu acizi grasi Omega-3, 6, 7 sau 9, vitamina D3 si vitamina K pentru fluidificarea sangelui, ubiquinol pentru contracarea proceselor oxidative de la nivelul muschiului cardiac, vitamine din grupul B si acid folic pentru prevenirea nivelurilor scazute de hemoglobina.

De ce apare hipertensiunea arteriala
Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea arteriala) reprezinta o presiune ridicata permanenta in artere – peste 140/80 mm Hg. Poate fi primara (sau esentiala) ori secundara, de cele mai multe ori aparand drept consecinta a afectarii rinichilor sau a unei tulburari hormonale.

Necontrolata, hipertensiunea creste riscul de accident vascular cerebral, infarct sau insuficienta cardiaca, dar si de leziuni renale. Hipertensivii sunt sfatuiti sa scada in greutate, sa renunte la fumat si alcool si sa scada consumul de sodiu si grasimi. Hipertensiunea este de doua ori mai frecventa in randul persoanelor cu exces ponderal.

La unele femei, hipertensiunea secundara poate fi generata de o tulburare hormonala sau de utilizarea pilulelor contraceptive (riscul fiind mai mare daca femeia fumeaza). Alte tulburari hormonale care cauzeaza hipertensiune arteriala includ tumorile glandelor suprarenale si hipertiroidismul. Ateroscleroza generata de hipercolesterolemie si dislipidemiile afecteaza mecanismele de control al tensiunii arteriale, rigidizeaza arterele, impiedicand dilatarea lor normala (ce ar readuce tensiunea la normal); este, de asemenea, conditionata genetic si favorizata si de un consum excesiv de grasimi animale. Ateroscleroza reprezinta un proces care poate debuta chiar de la varsta de 4 sau 5 ani!

Ce sunt aritmiile
Aritmiile sunt manifestari patologice prin care persoana constientizeaza bataile propriei inimi cu senzatia de accelerare a ritmului cardiac, care pot fi insotite de disconfort toracic si dispnee (ingreunarea respiratiei). Acestea pot fi senzatii trecatoare, ocazionale, insa trebuie mers la medic de urgenta daca rata pulsului in repaus depaseste 120 de batai pe minut sau scade sub 45 pe minut.

Unele aritmii nu pun problema unor afectiuni cardiace grave, insa altele pot fi generate de o problema grava (infarct, angina, tulburari de conducere electrica etc.) sau isi pot avea originea intr-un alt sistem sau organ (de exemplu, tiroida). Alte dezechilibre care pot provoca aritmii includ: anemia, scaderea nivelurilor de potasiu si de magneziu, tumori ale glandelor suprarenale sau consumul anumitor substante (alcool, cafeina, nicotina).

Bolile de inima – ce poti face pentru a le preveni
Daca ai in familie rude de sange care au dezvoltat boala cardiovasculara inainte de varsta de 50 de ani, trebuie sa iei masuri de indata. Poti fi in pericol daca:

  • ai un nivel crescut al lipoproteinelor cu densitate scazuta (LDL) sau al colesterolului rau, care trebuie sa fie cat mai scazut;
  • ai un nivel scazut al colesterolului, asociat cu lipoproteine cu densitate mare (HDL – colesterolul bun) care se considera ca are un rol protector asupra endoteliului vascular si bolilor de inima;
  • ai glicemie mare si hemoglobina glicata peste 6%, ceea ce implica un risc mare de diabet zaharat, frecvent asociat cu afectiunile cardiace;
  • prezinti anumite tulburari metabolice generate de hipotiroidism, niveluri scazute de estrogeni, testosteron crescut, boli autoimune (lupus, poliatrita reumatoida etc.);
  • ai un nivel crescut de homocisteina (hiperhomocisteinemie), precum si un nivel ridicat de apoproteina B (apo B) si un nivel scazut de apolipoproteina A (apo A);
  • fumezi – nicotina dubland riscul de boala coronariana si de atac de cord, chiar in cazul utilizarii asa-numitelor „tigari electronice“;
  • ai hipertensiune – chiar si una-doua unitati peste normal;
  • esti supraponderal/a si sedentar/a.

Dieta pentru prevenirea bolilor cardiace
Alimentatia corecta presupune un aport crescut de fibre solubile din tarate de ovaz, orz, orez, fulgi de ovaz, fasole, mazare, citrice, capsuni si mere. Acestea pot ajuta la contracararea hipercolesterolemiei si la reducerea riscului de boala coronariana la persoanele diabetice.

In plus, fructele si legumele contin nutrienti fitochimici, precum resveratrolul, licopenul, betacarotenul, izoflavonoide diverse, antocianide care promoveaza un risc mai scazut de boala coronariana.

Se recomanda un aport proteic adecvat, alternativ, de origine vegetala si animala, consumul zilnic de carne rosie ducand la acumularea de homocisteina.

Atat cardiologii, cat si nutritionistii recomanda o dieta cu continut scazut de grasimi pentru scaderea nivelului LDL-colesterolului, un factor de risc pentru boala coronariana. Trebuie redus la minimum aportul de grasimi saturate (animale) si compensat mai degraba prin aport de uleiuri polinesaturate, de origine vegetala (ulei de masline, nuci, seminte etc.) si extracte pe baza de ulei de peste (Omega-3, EPA si DHA) din sardele, hamsii, somon, macrou, hering, pastrav, ton. Studiile au aratat fara echivoc beneficiile suplimentarii zilnice a dietei cu acizi grasi Omega-3, 6, 7 si 9, care au un rol benefic in preventia afectiunilor cardiovasculare, ajutand in plus si la amanarea proceselor degenerative legate de imbatranire a organelor vitale – inima, creier –, dar si a pielii. |n prezent sunt disponibile suplimente alimentare care contin toate aceste substante gata conditionate in cantitati bine stabilite pentru un aport dietetic optim.

Pentru ca inima sa ramana sanatoasa, se limiteaza cat mai mult carbohidratii simpli (zahar, paine alba si patiserie din faina alba).

Testarea genetica in bolile de inima
O veste buna o reprezinta faptul ca in ziua de astazi iti poti evalua cu o precizie de 99% riscul real de a face o boala cardiovasculara, dar si ca poti identifica, prin teste avansate de farmacogenetica, terapia optima pentru organismul tau.

O simpla proba de saliva din care se extrage ADN-ul tau poate asigura un diagnostic de certitudine rapid pentru boala cardiovasculara, chiar si in lipsa simptomelor, si ghideaza catre stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.

In ADN-ul extras din proba de saliva se evidentiaza variantele genetice responsabile de aparitia bolilor cardiovasculare cu transmitere ereditara, dar si variantele genetice ale enzimelor care sunt responsabile de activarea/inactivarea medicamentelor de uz cardiologic. Mai precis, se pot analiza variantele genetice ale principalelor 16 gene responsabile de enzimele implicate in metabolismul a 62 de medicamente frecvent utilizate in cardiologie: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, blocanti ai receptorului angiotensinei, antianginoase, antiaritmice, anticoagulante, antiagregante plachetare, betablocante, blocante ale canalelor de calciu, diuretice, inhibitori ai fosfodiesterazei, medicamente hipolipemiante si medicamente vasodilatatoare.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

bolile cardiovasculare
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2018 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1401 (s) | 21 queries | Mysql time :0.015242 (s)