Bolile lui Hitler si ce a dus la sinucidere sa

In baza unor cercetari intense a peste 300 de ore de film, specialistii au ajuns la concluzia ca Hitler suferea cel tarziu din 1943 de boala Parkinson. Pana in acel moment dictatorul isi folosea ambele maini pentru a gesticula si a-si sustine discursurile, insa din acel an Hitler era mai rezervat in gesticulatia cu mana stanga. Unele secvente de pelicula, scapate cenzurii, il infatiseaza pe Hitler cu mana stanga tremurand ca la bolnavii de maladia Parkinson.

Vezi si Eva Braun in umbra celui mai puternic om al Germaniei
Desi au fost facute cercetari minutioase, nu s-au descoperit nici in scrierile apropiatilor, insa nici in scrierile sale atestarea imbolnavirii de aceasta maladie. Recent s-a aflat ca unul dintre medicii acelei perioade ii administra o substanta misterioasa care, potrivit valetului sau, ii dadea subit o vigoare neobisnuita inca inainte de a-i fi fost scos acul seringii din vena. Cercetarile au dovedit ca lui Hitler ii erau administrate amfetamine de catre misteriosul doctor Morell, astfel incat in scurt timp a devenit dependent

Vezi si Planificarea atentatului de la 20 iulie 1944 impotriva lui Hitler
Boala Parkinson nu afecteaza functiile cognitive sau gandirea (a nu se confunda cu boala Alzheimer). Amfetaminele se inrudesc functional cu levo-dopa, utilizata in tratarea bolii Parkinson. Cand fortele aliate au inceput ofensiva impotriva Berlinului, Hitler s-a adapostit intr-unul dintre buncarele speciale impreuna cu un grup demnitari si alti oameni de incredere. Unii cercetatori presupun ca Hitler ar fi suferit si un atac cerebral .