News Flash:

Bolnavii de la Spiridon erau tratati cu bere

13 Septembrie 2007
1141 Vizualizari | 0 Comentarii
• Painea lichida a saracului, adica berea, era un bun medicament pentru bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon, ba chiar a devenit, peste decenii, un fel de hrana spirituala pentru multi oameni • Prin 1786, doctorul Herletz, primul cadru medical de la Spitalul Sf. Spiridon, administra bolnavilor doze insemnate de bere pentru a le tine de foame • De altfel, doctorul Goldzric Herletz a infiintat prima fabrica de bere, la Iasi, in mahalaua Pacurari


Moldovenii, iesenii in special, erau deprinsi cu gustul vinului, al miedului (bautura alcoolica ce se obtine din fermentarea mierii de albine la care este adaugata apa - n.r.) si al holercii din mere, si nici pe departe nu suportau otrava adusa de nemti la Iasi, adica berea. Totusi, la Iasi berea era cunoscuta si gustata inca de pe la 1600, dar numai de catre marii dregatori si domnitori, si era adusa cel mai probabil din Targu Neamt, de la manastirea Hangu unde se producea. Dar prima fabrica de bere trecuta in documente este cea a doctorului Herletz sau Herlit, care primeste de la Alexandru Ioan Mavrocordat, in 1786, aprobarea de infiintare a fabricii. Doctorul ii scria domnitorului ca voieste a infiinta aceasta fabrica pentru "linistea norodului si a bolnavilor" de la Spitalul Sf. Spiridon. Doctorul Iohan Goldzric Herletz, primul cadru medical de la Spitalul Sf. Spiridon Iasi, ridicase beraria in mahalaua Pacurari.

Doctorul administra pacientilor doze insemnate de bere deoarece tinea locul hranei. In tarile occidentale, berea era numita painea lichida a saracului, ceea ce dupa 1800 nu intarzie sa intample si la Iasi. Dupa moartea doctorului Herletz, si mostenitorii fabricii se obliga sa plateasca dajdia de bere catre manastirea si spitalul Sf. Spiridon, bolnavii fiind deprinsi cu berea deoarece aceasta era si foarte nutritiva. De acum, pentru ca iesenii au inceput sa se deprinda cu gustul amarui al berii, tot mai multi berari cer aprobare de infiintare a fabricilor de bere. In 1846, Iohan Zweck, un neamt dornic de imbogatire care a stiut sa speculeze inclinatia moldovenilor spre bautura, ridica una dintre cele mai mari berarii din oras. Aceasta producea doua tipuri de bere, una pentru prostime si alta pentru nobili, de o calitate ridicata. Desi erau legi pentru nefolosirea in exces a orzului la fabricarea berii, iesenii riscand sa nu mai aiba suficienta paine propriu-zisa, nimic nu a putut sta in calea fabricarii in volume tot mai mari a berii. Fabricata dupa reteta Pilsen, ca in Germania, aceasta fabrica din Pacurari atragea sute de ieseni, mai ales ca berea era data la vanzare imediat ce era produsa, chiar in curtea fabricii. Prin 1892, fabrica lui Zweck, trecuta dupa moartea neamtului prin multe maini de proprietari, ajunge sa fie proprietatea lui Nicu Nanu. Abia in acest timp are loc o adevarata relansare a fabricarii berii la Iasi. Nanu imbunatateste toate utilajele si aduce lumina electrica la gradina berariei chiar inainte de a fi in oras. Aceasta se intampla in 1896. Valuri de ieseni pofteau la berea rece, iar petrecerile erau prelungite pana in zori si, dupa cum relateaza cunoscatorii Iasului vechi, nimeni nu mai era bun de nimic a doua zi, durerile de cap tinandu-i pe musteriii de peste noapte si ziua amiaza mare la pat. La berea neagra nu lipseau de pe masa farfuriile cu varza prajita, cum preferau petrecaretii sa pofteasca la bere. Ce urma, e de la sine inteles... Insa micile pravalii, dughene si alte asemenea improvizatii ademeneau si ele amatorii de bere, chiar daca era taiata mai mult decat se cuvenea cu apa de Bahlui.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1539 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019532 (s)

loading...