News Flash:

Bregovic, apogeul balcanismului

8 Mai 2001
1407 Vizualizari | 0 Comentarii
Nascut la 20 martie 1950, la Sarajevo, Goran Bregovic este, el insusi, un exemplu al sincretismului cultural balcanic. Tatal sau este de nationalitate croata, iar mama sa de origine sarba. Adolescentul Goran a urmat cursuri de vioara, iar inceputul carierei sale este reprezentat de perioada in care a fost chitarist la formatia "Bestije" ("Bestiile"). Dupa aceasta experienta, a cantat impreuna cu Kodeks, din 1967 pana in 1970. Ulterior a fost chitarist in trio-ul "Underground". Bregovic a infiintat si trupa de rock "Bijelo Dugme" ("Nasturele alb"), aceasta fiind una dintre cele mai cunoscute din Iugoslavia in perioada 1974-1989. In urma colaborarii cu Emir Kusturica, Bregovic a devenit cunoscut pe plan mondial, compunand muzica din filmul "Vremea tiganilor". Au urmat "Underground" si "Arizona Dreams", care au avut un succes deosebit. In 1996 incepe o serie de concerte cu care are succes in intreaga Europa. La inceputul razboiului din Iugoslavia, el si-a parasit tara, locuind in prezent la Paris.
Concertul de la Iasi face parte dintr-un turneu care vizeaza cele mai importante orase din Romania, primele doua concerte desfasurandu-se la Bucuresti si Brasov. Goran Bregovic a mai vizitat capitala tarii in urma cu trei ani.

Imaginea nonconformista a lui Bregovic este frapanta. Imbracat cu un tricou albastru cu alb si o pereche de pantaloni visinii, purtand ochelari de soare, artistul putea fi confundat cu usurinta cu un turist. Nonconformismul se reflecta si in comportament, Brega (dupa cum este poreclit de catre prieteni) dovedindu-se un interlocutor spontan, inteligent dar mai ales modest. Situatia sa de imigrant reprezinta, in opinia sa, un important atu, dat fiind ca: "in istoria artei, imigrarea si artistii imigranti ocupa un capitol important. Cred ca nu este foarte greu sa fii artist imigrant, mai ales daca provii dintr-o tara mica".
Distanta, in opinia lui Bregovic, este de natura sa dea incredere "in tine si in ceea ce faci". De altfel, succesul pe care l-a avut in Iugoslavia risca sa-l plafoneze: "Daca nu as fi avut acest statut de imigrant, poate m-as fi aliniat la statutul de rocker din tara mea". Dupa propria-i parere, faptul ca este un imigrant a contribuit mult la succesul sau.
In ceea ce priveste colaborarea cu trupele romanesti, cunoscuta in acest sens fiind fanfara de la Chetris, Bregovic este de parere ca temperamentul si traditia isi pun accentul asupra artistilor. Cantaretul este, de altfel, un admirator al muzicii de fanfara romanesti: "Am fost director artistic al unui festival de muzica din Bologna. Am vrut sa arat cum a evoluat si cum arata in prezent muzica de fanfara militara din fiecare regiune si de aceea am trimis o orchestra din Romania, una din Bulgaria si una din Serbia. Acestea au aceeasi traditie si folosesc aceleasi instrumente. Interesant este cat de deosebit poate fi ceea ce fac, in functie de temperament si de traditie. Daca ar fi sa compar fanfara sarbeasca cu cea bulgara, in cea sarbeasca stii intotdeauna cine conduce si cine executa, iar la bulgari nu iti poti da seama de acest lucru, totul este o unduire, toata lumea canta impreuna. La o orchestra romaneasca, iti pare rau de instrumente, pentru ca ei canta cu foarte mare pasiune, ca si cum ar canta la vioara, la tambal, deci fiecare devine virtuoz in felul lui. Au un temperament care nu se potriveste acestui instrument, acesta este motivul pentru care imi plac atat de mult fanfarele romanesti".
In plus, Goran Bregovic are o relatie cu totul speciala cu muzica romaneasca. Desi nu cunoaste si nici nu a invatat prea mult despre aceasta, lipsa de informatie ii ofera un sistem diferit de cunoastere. "In Romania ma simt confortabil cu muzica pe care o ascult, nu pentru ca o cunosc, ci pentru ca, probabil, este ceva de natura genetica", a explicat artistul.
O alta pasiune a lui Goran Bregovic o reprezinta tiganii. Compozitorul muzicii din "Time of Gypsies" a declarat ca nu este dificil sa fii fascinat de asemenea oameni, probabil din cauza valorii alegorice a cuvantului "tigan". In opinia sa, "tuturor ne-ar placea sa fim, intr-un moment al vietii, tigani".
Amestecul cultural pe care-l reprezinta trupa lui Goran Bregovic isi are originea, conform declaratiilor sale, in sistemul de valori balcanice: "Sunt nascut la Sarajevo si stiti ca foarte aproape de Sarajevo se afla o granita unica intre ortodocsi, musulmani si catolici. In ultimele cinci sute de ani a fost singura frontiera directa intre cele trei religii. Cinci sute de ani reprezinta o perioada foarte lunga si ar fi putut sa se omoare de foarte multe ori intre ei. Ceea ce au si facut. Dar in aceasta perioada nu au putut sa nu se influenteze unii pe altii in arta. Si, in concluzie, sunt un compozitor provenind din aceasta zona, deci sunt influentat de aceasta muzica ortodoxa, catolica si musulmana. De aceea sunt inconjurat de oameni diferiti".
Este, de altfel, pentru prima data cand cultura mica, locala, influenteaza marea cultura europeana, considera artistul. In muzica, se poate descoperi foarte usor acest lucru. Desi in cultura nu se poate sti ce se va intampla, deoarece aceasta a fost si este un sistem de valori instaurat de catre politic, artistul considera ca reprezinta subcultura si ca este cel mai rau produs al comunismului. "Sper ca in viitor, pentru subcultura, se va produce o schimbare, astfel incat sa iasa la suprafata. In viitor, nu vom fi prea departe de cum ne-am obisnuit sa fim in istorie. Balcanii sunt ultimul loc in care vom vedea in Romania doar romani si in Serbia numai sarbi. In curand ne vom alinia la aceasta globalizare si se va amesteca totul".
In urma cu cativa ani, aflat la Bucuresti, Bregovic a declarat ca "Fiecare fura de unde poate. Eu fur din Balcani", explicand astfel influentele din intregul est al Europei care pot fi observate in muzica sa. "Pentru mine, Balcanii au fost frontiera dintre arta din est si arta din vest. Si, dintr-o data, aceasta granita a disparut. In aceasta zona exista muzica frumoasa, biserici frumoase, fresce frumoase, artisti talentati. Dar totul este anonim. Totul este traditional. In Vest, numele artistului exista intotdeauna, chiar daca este vorba doar despre un banal sacrificiu pentru Dumnezeu. Da Vinci si-a semnat intotdeauna lucrarile. Aici, in Balcani, noi nu cunoastem numele Da Vinci-ului nostru. Sunt fascinat de faptul ca lucrez cu artisti foarte talentati din Vest, dar si din Est, insa acestia din urma vor ramane anonimi, vor muri anonimi. Abia acum o parte din acestia vor fi cunoscuti. Bineinteles ca va fi din ce in ce mai greu pentru cei asemeni mie, care fura, deoarece daca furi din traditie nu te simti vinovat, dar daca furi de la cineva, situatia se schimba. Sunt unul dintre ultimii care fura fara sa fie pedepsiti", a marturisit Bregovic.
In ceea ce priveste timpul sau liber, Brega a declarat ca, deoarece provine dintr-o tara din fostul bloc estic, nu a muncit foarte mult. In perioada comunista, in Iugoslavia, taxele erau de 90% si nu dorea sa munceasca pentru stat. "Scoteam un disc la fiecare trei ani. In rest, am fost presedinte al ligii de box, alpinist sau marinar. Si apoi am inceput sa muncesc. Si acest lucru imi place, acum, foarte mult", a incheiat Goran Bregovic.
Matei BOSTAN
Marius HALCIUG
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1383 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013231 (s)