News Flash:

Calatorie prin inima uriasului de beton - VIDEO, FOTO

26 Iulie 2010
14584 Vizualizari | 15 Comentarii
• Singurii jurnalisti care au intrat vreodata in tunelurile si galeriile din interiorul Barajului de la Stanca-Costesti: reporterii BUNA ZIUA IASI au patruns tainele unui alt mare proiect de inginerie menit sa protejeze judetul Iasi, barajul de la Stanca-Costesti, edificat in perioada 1973-1978 de regimul comunist condus de Nicolae Ceausescu • In fiecare an a salvat mii de vieti si sute de case din judetele Iasi si Botosani si de pe celalalt mal al Prutului • Uriasul din coasta Iasului, este cel de-al doilea ca marime din tara raportat la dimensiunile frontului de barare, cat si ca suprafata a lacului de acumulare, dupa cel de la Portile de Fier • Pentru realizarea acestui proiect statul roman a cheltuit pana in anul 1978, circa 855 milioane lei Deasupra, miliarde de metri cubi de apa, lovesc cu furie zidurile de beton vrand sa evadeze si sa inunde cu furie Valea Prutului. Inauntru este mai frig decat intr-un beci. Apa reuseste sa patrunda doar prin stanca de granit dar este colectata cu mare grija de drenuri. Am fost singurii jurnalisti care au intrat vreodata in galeriile si tunelurile subterane ale Barajului de la Stanca-Costesti, un proiect de inginerie edificat in perioada 1973-1978 care astazi, isi dovedeste pe deplin utilitatea. Uriasul de beton, este fara nici un fel de indoiala in fiecare an un erou necunoscut, un inger pazitor pentru ieseni. Pentru ca de fiecare data cand Prutul se umfla si vrea sa inunde miile de hectare de culturi si miile de case din judetele Botosani si Iasi, asa cum facea pana in anul 1978, barajul il "pune la punct". Cotidianul BUNA ZIUA IASI prezinta pentru prima data in exclusivitate cateva din tainele celui mai mare strajer al Iasului, cel care apara neobosit "cetatea" de cele mai cumplite urgii ale naturii - Barajul de la Stanca-Costesti. Istoria unei idei In secolul 20, pana la construirea barajului, Prutul isi facea pur si simplu de cap. Venea cu o viitura de minimum 1.500 metri cubi pe secunda o data pe an si inunda cel putin 70.000 hectare de culturi agricole si matura case. Si de cate ori avea ocazia isi lua si tributul in vieti omenesti. In fiecare an o viitura pe Prut era o tragedie pe ambele maluri. De aceea, chiar daca proiectul a fost inaugurat in anul 1978, primele discutii privind realizarea unui baraj pe Prut au demarat in anul 1952. In acel an au inceput si primele studii si masuratori realizate de specialisti romani si rusi, de institutele de proiectare de profil din Moscova. Barajul a fost construit de Republica Socialista Romania (RSR) in colaborare cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS), valoarea obiectivului fiind de 60 milioane ruble transferabile. Fiecare rubla transferabila era echivalentul a 0,98 grame de aur. Statul roman a cheltuit pentru realizarea acestui obiectiv 855 milioane lei. Vointa lui Dumnezeu Barajul de la Stanca-Costesti nu putea fi construit daca zidurile uriase de beton nu puteau fi ancorate in stanca. Ca prin minune in aceasta zona din Moldova, exista stanca muntoasa de granit care iese si la suprafata, deasupra solului, numai in doua locuri din judetul Botosani, in comuna Ripiceni si in localitatea Stanca de langa orasul Stefanesti. Stancile de granit se vad si astazi strajuind semete alaturi de zidurile de beton. Pentru ca barajul sa fie bine ancorat si ca apele sa nu clinteasca uriasul de beton, inginerii romani au facut zeci de foraje in stanca si au turnat "lapte de beton". Datand inca de la facerea pamantului, stancile de granit au imbatranit si prin unele locuri, apa, ce-i drept in cantitati mici reuseste sa patrunda. Dar este captata imediat de drenurile amenajate in galeria de drenaj lunga de circa 550 de metri. O calatorie prin aceste galerii ofera o emotie singulara. Deasupra, la circa 20 de metri, este suprafata lacului de acumulare. In timp ce te plimbi prin inima barajului, prin galeriile si tunelurile sale, miliarde de metri cubi de apa iti clocotesc deasupra capului. Am avut noroc ca am fost insotiti in acest periplu de directorul Gheorge Coroi, inginer hidrotehnist care a spus ca peretele barajului este facut din milioane de metri cubi de beton. "Au fost cam cate doua-trei viituri pe an. Barajul si-a facut pe deplin datoria si isi va face datoria in continuare. A fost testat la maxim in anul 2008 cand a facut fata unei viituri ce a adus peste 1,3 miliarde metri cubi de apa intr-o perioada scurta de timp. A fost testat la maxim insa si anul acesta deoarece am fost nevoiti sa luptam cu doua viituri venite una dupa alta la un interval scurt de timp. Am avut in baraj mai mult de 1,3 miliarde metri cubi de apa, in ultimele saptamani, dar am avut timp sa evacuam", a declarat inginerul Gheorghe Coroi, directorul Exploatarii Complexe Stanca-Costesti. Apa din roca se prelinge prin drenuri precum curg paraiele mici intr-o pestera. Pe tavanul galeriilor, din cauza sarurilor si mineralelor din apa, s-au format deja stalactite. Galeriile si tunelurile merg ca o artera de sange pe toata lungimea barajului de beton. In unele din aceste galerii si camere se afla sistemele ce actioneaza mecanismele necesare functionarii barajului. Un erou anonim Daca in fiecare an Siretul isi face de cap, inundand mii de locuinte si mii de hectare de teren agricol din judetele Iasi si Neamt, Prutul, desi incearca sa faca acelasi lucru, este imediat "pus la punct" de baraj. Imediat ce aude ca vine o viitura pe Prut, barajul isi incordeaza muschii si isi infoaie pieptul pentru a face fata miliardelor de metri cubi de apa care se izbesc cu o forta titanica in zidul de beton. Sunt doar niste metafore, insa nu este nimic exagerat. Inaintea fiecarei viituri unul din angajatii barajului intra intr-o camera de comanda aflata in pantecele barajului de beton si actioneaza "stavilele clapeti". Este vorba de sase placi mari din fier ce se afla la limita superioara a barajului de beton care sunt ridicate in pozitie verticala pentru a mari volumul de apa pe care il poate acumula lacul in suprafata de 7.700 hectare. Cele sase placi se inchid ermetic una langa alta pentru a nu lasa apa sa patrunda. Daca "stavilarele" nu ar fi ridicate, barajul ar retine maxim un miliard de metri cubi. Cu aceste stavilare ridicate, lacul de acumulare poate retine pana la 1,4 miliarde metri cubi de apa, atenuand astfel orice viitura, indiferent si oricat de puternica ar fi. Marea care vrea sa evadeze Asadar, barajul formeaza in amonte o mare de apa care vrea in fiecare secunda sa evadeze. Acest lucru se face insa controlat. Apa se elibereaza prin patru "tuneluri" aflata la limita inferioara a barajului, numite "golirile de fund". Galeriile de fund au o latime de 4 metri, o inaltime de 5,5 metri si o lungime de 166 metri. Doua dintre goliri sunt ingustate si prin respectivele galerii apa iese cu o viteza de 200 metri cubi pe secunda. Prin golirile neingustate apa poate iesi cu o viteza pana la 330 metri cubi pe secunda. Din baraj pot fi eliberati maximum 800 metri cubi pe secunda. La o cantitate mai mare de apa eliberata digurile care apara localitatile se pot rupe. Jumatate din baraj se afla in administrarea Romaniei. Cealalta jumatate de baraj, care cuprinde doua dintre golirile de fund si jumatate din hidrocentrala se afla in administrarea Republicii Moldova. Galeriile care duc apa catre turbinele hidrocentralei au cam aceleasi dimensiuni ca si golirile de fund. Centrala hidroelectrica produce 65 milioane kilowatt/ora pe an. Barajul este administrat tot timpul in cadrul unui parteneriat cu Republica Moldova. Inginerii romani nu iau nici o decizie cu privire la exploatarea barajului fara sa se consulte cu omologii moldoveni. Daca este nevoie se intalnesc la granita, la linia rosie care imparte barajul in doua, si de cateva ori pe zi. Se consulta asupra debitului de apa ce trebuie eliberat din baraj. Se stabileste de fiecare parte cat se elibereaza prin golirile de fund, pe la hidrocentrale sau prin "prizele de rezerva" pentru a ajunge la un debit comun. Acestea din urma sunt galerii de dimensiuni ceva mai mici care se deschid numai in cazuri exceptionale, cand volumul de apa din baraj este foarte mare. Cand volumul de apa din lacul de acumulare se apropie de 1,3 miliarde metri cubi "stavilele clapeti" sunt coborate treptat iar apa este evecuata si prin partea superioara a barajului. Operatiunea se numeste deschiderea "deversorului de ape mari". Lungimea barajului de pe un mal pe celalalt, adica in termen tehnici "lungimea frontului de barare" este de 3 kilometri din care barajul de beton are 43,5 metri. Frontul de barare se continua insa si cu alti pereti din alte betonuri speciale, cu ziduri de pamant incastrat in beton, cu pereti de stanca etc. Barajul este 100 la suta din beton cu un zid care poate avea o grosime pana la 25 metri in zona deversorului de ape mari. Circa 4 milioane metri cubi de beton special romanesc formeaza acest zid de beton. De precizat ca barajul este facut cu tehnologie romaneasca in proportie de suta la suta. Chiar daca a fost facut in parteneriat cu URSS, partea romana si-a adus cea mai importanta contributie. Inginerii si intreprinderile de constructii din Romania au facut barajul de beton, deversorul de ape mari, stavilarele, lacul de acumulare etc. Rusii au facut barajele din pamant, lacul de linistire din fata barajului realizat pentru a reduce viteza apei care iese din lacul de acumulare precum si "golirile de fund". Centralele hidroelectrice au fost realizate in parteneriat. Pentru construirea barajului au fost stramutate localitati de pe ambele maluri ale Prutului, pe malul romanesc, Ripiceni, Stanca, Stefanesti, Movila Rupta, Cinghina, Lehnesti, Rasca si Costesti pe malul celalalt. O viata dedicata barajului Inginerul Gheorghe Coroi "slujeste" de o viata la barajul de la Stanca-Costesti. A venit aici cu sotia intr-un concediu, amandoi fiind ingineri hidrotehnisti. Pe cand erau in concediu au aflat ca la Intreprinderea Hidrotehnica Stanca-Costesti erau doua locuri vacante de ingineri. Le-a placut si au ramas. Aici li s-au nascut si au crescut cei doi copii, fata si baiat. "Lucrez de o viata aici, de 30 de ani, si nu vreau sa plec. Si mie si sotiei mele ne place. Slujim barajul pentru ca si el ne slujeste pe noi. Vreau sa va asigur ca acest baraj este o minune a ingineriei si nu ne va dezamagi niciodata", a incheiat inginerul Gheorghe Coroi.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Gheorghe Coroi

Galerie Video

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (15)

crina  | #116487
Inca un reportaj superb dupa cel de la Timisesti tineti-o tot asa domnule ****** vrem sa mai cititm astfel de reportaje pozitive
crinu  | #116492
bv domnule ****** se cunoaste ca sunteti talentat
schumi  | #116498
ma bucur ca avem elevi de gimnaziu care scriu articole la dumneavoastra in ziar.
Adriana  | #116503
Sunt ieseanca dar nu am fost niciodata la Stanca-Costesti. Barajele din munti atrag turisti, dar nu si cele din zone mai putin inalte. Ma bucur sa citesc articole care arata ca romanii faceau lucruri durabile, nu de mantuiala ca in prezent.
nume de cod Mihai  | #116523
s-a intamplat ce va cu voi...??? cum nu mai bagati un viol,o baba spanzurata,un cadavru,un accident...mai sa fie!!?!?sunteti sigur voi ce de la BZI!?!?
o minune nu tine niciodata mai mult de 3 zile...hai sa vedem,poate nu am dreptate...inceputul ar fi bun....s-o tineti tot asa mai oamenilor!!!! FELICITARI!!
Eujen  | #116554
Interesant articolul ca si celalalt despre drenul de la Timisesti. Mai insista un pic pe limba romana, ca in rest e ok (betonuri speciale se zice betoane speciale)
eu  | #116555
Atunci se faceau lucruri durabile pe buzunarele noastre, acum se fac tot pe buzunarele noastre dar lucruri nedurabile , de mantuiala. Mergeti la manastirea Hadambu sa vedeti ce drum au facut in toamna ca acum pe cateva portiuni nici nu spui ca a fost turnat asfalt, DRUM FACUT IN BATAIE DE JOC. Atunci daca nu faceai lucru de calitate te baga la ZDUP, acum te avanseaza in functie.
oana  | #116557
Superb filmuletul despre baraj.Felicitari
autorul Mazilu, ptr. Eujen  | #116558
Eujen este corecta si forma de plural betonuri, ca sa te convingi intra pe urmatoul link:
http://dexonline.ro/definitie/beton
Guestus  | #116576
Interesant ar fi fost sa-l fi intervievat si pe nea Milica Popescu, cel care a lucrat la Stanca inca din perioada de proiect si a iesit la pensie acu cativa ani din functia de director. Un OM !
raduku  | #116599
Felicitari! Inca un articol interesant!Stiti cumva ce inginer a proiectat barajul?
Me  | #116601
Stanca-Costesti...de cand vreau sa pescuiesc acolo:))
MARIAN VANGHELIE  | #116665
"betonuri speciale"
Mana de ziarist scrie despre o lucrare inginereasca!?
Cu ce i-ati santajat ca sa va bage in galerii ca accesul nespecialistilor in astfel de zone este restrictionat.
Daca afla moldovenii de peste Prut c[ i-ati spionat v-ati ars!
MARIAN VANGHELIE  | #116666
P.S. De cand viteza apei se masoara in metri cubi pe secunda?
O noua unitate de masura made in BZI?
nostalgicul  | #123713
Fratilor, in anul 2008 cand a venit viitura cea mare (atunci cand s-au deschis deversoarele) ma aflam pe baraj, pe la ora 02,30 impreuna cu nea Milica si domnul Vucovici (MARI OAMENI!!!!!). La vremea respectiva, nea Milica, ca asa ne-am invatat sa ii spunem, ne-a spus ca "ma baieti, barajul asta e facut sa ne apere pe toti 1000 de ani!". Am ras, fireste, dar in inima mea nu am crezut o iota din ce ne-a spus! Acum ca a trecut, credeti-ma, ESTE FOARTE ADEVARAT! Anul acesta, in 2010, nici macar nu m-am complicat ca vine viitura,.... stiam ca un om care a asistat, a muncit si a contribuit la ridicarea acestui baraj mi-a, spus o vorba. Sa fim sanatosi!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2903 (s) | 22 queries | Mysql time :0.151772 (s)