News Flash:

Carpeala in cercetarea ieseana

10 Mai 2005
1225 Vizualizari | 0 Comentarii
•Lipsite de finantare de la buget, laboratoarele institutelor de cercetare din Iasi arata mai degraba ca un depozit al unui muzeu de obiecte tehnice •Oricat ar parea de incredibil, la Institutul de Chimie Macromoleculara Petru Poni, unul dintre aparatele cu o mare importanta pentru cercetarile in domeniul este un spectometru cu rezonanta nucleara achizitionat in 1968 si care functioneaza cu lampi, precum televizoarele vechi •In aceste conditii, cercetarea ieseana nu poate face fata concurentei din Uniunea Europeana, unde aparatura este inlocuita o data la 5-6 ani

In contextul in care in tarile Uniunii Europene cercetarea stiintifica este unul dintre domeniile in care guvernele pompeaza sume exorbitante, institutele de cercetare iesene se zbat sa reziste economiei de piata si tranzitiei economice. Salariile mici din cercetare a facut ca foarte multi cercetatori sa paraseasca institutele spre alte locuri de munca mai bine platite. De asemenea, lipsa fondurilor de la buget pentru investitii in aparatura este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confrunta cercetarea ieseana. Din cauza aparaturii vechi si iesite din uz, institutele de cercetare nu pot face fata concurentei de pe piata europeana si sunt sortite disparitiei. Departe de imaginile de film cu laboratoarele ultraperformante si superdigitalizate, o scurta vizita in laboratoarele de cercetare iesene ne trimite mai degraba cu gandul la un depozit de fier vechi sau la un muzeu cu obiecte vechi folosite in domeniul tehnic. In aceste conditii, cercetatorii ieseni fac eforturi disperate pentru a reusi sa supravietuiasca. "Am facut tot posibilul ca sa mentinem in stare de functionare aparatura existenta. De la nivelul anilor '80 nu prea s-au mai facut investitii in aparatura de cercetare. In ultimii 15 ani sumele acordate pentru dotari au fost foarte mici. In cazul in care avem nevoie de o investigare mai aprofundata apelam la ajutorul altor institute din tara. Efectuam probele preliminare la Iasi, dupa care trimitem probele la Bucuresti sau la alte institute care au aparatura necesara. Astfel, suntem nevoiti sa depunem munca in plus pentru a compensa lipsa de dotare, la care se adauga timpul pierdut si riscul ca probele sa fie alterate sau distruse in timpul transportului", a declarat cercetatorul Valeria Harabagiu, directorul adjunct al Institutului de Chimie Macromoleculara Petru Poni.

Spectometru cu rezonanta nucleara din 1968

In revistele de specialitate, rezultatele obtinute cu un aparat mai vechi nu se bucura de aceeasi credibilitate ca rezultatele obtinute cu un aparat ultraperformant. In cadrul institutelor de cercetare din Uniunii Europeane (UE) aparatura este inlocuita o data la 5-6 ani. In cercetarea ieseana se practica o alta regula, si anume intretinerea si repararea aparaturii existente. Firme specializate in repararea unor astfel de aparate nu mai exista si nu se gasesc nici piese de schimb. In institute exista specialisti care carpesc aparatele existente ori de cate ori apare o defectiune. Piesele sunt inlocuite cu cele ale aparatelor care nu mai functioneaza de multi ani. Situatia cea mai grea se intalneste la institutele cu capital preponderent bugetar. Un astfel de caz este Institutul de Chimie Macromoleculara Petru Poni din Iasi. Unul dintre aparatele cu o mare importanta pentru cercetarile in domeniul chimiei macromoleculare este spectometrul cu rezonanta nucleara. Acest aparat are o vechime de peste 30 de ani, fiind achizitionat in 1968, si functioneaza cu lampi, la fel ca anticele televizoare. Pentru a se putea efectua cercetari cu aceasta relicva este necesara o perioada de incalzire de doua ore. "Din ultimul proiect castigat vom inlocui o parte din aparatura, in special spectometrul de rezonanta nucleara. Momentan nu avem aparatura pe care sa o dam la casat. Probabil ca cu aparatura pe care o avem acum, cand o vom schimba, vom face un muzeu al institutului sau o vom dona Muzeului Tehnic de la Palat", a adaugat cercetatorul Valeria Harabagiu. Costul unui astfel de aparat modern depaseste suma de 400 mii Euro. Unul dintre principalele motive pentru care un institut cu un asemenea prestigiu in tara este nevoit sa lucreze cu astfel de aparate sunt legile in vigoare, care specifica ca pentru achizitionarea de aparatura doar 30-40 la suta din fonduri pot fi cheltuite.

Fuga cercetatorilor

O situatie si mai grava este la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (INCERC) Iasi. Este singurul institut din tara care are in dotare o statie de incercari higrotermice (pentru testarea rezistetei termice a peretilor) si o platforma seismica. Vechimea acestor instalatii depaseste, de asemenea, varsta de 30 de ani. In ultimii ani, din cauza fondurilor reduse si a lipsei programelor sustinute de UE achizitionarea de aparate noi a fost foarte mica. Mai mult decat atat, INCERC are o mare problema de personal. "Piata agentilor economici din constructii in zona Moldovei este extrem de saraca. Nu exista program national de investitii in constructii. Certificarea pe care o dam agentilor economici este platita prost si astfel singura speranta a ramas ministerul. Din opt doctori in cercetare, ingineri au mai ramas patru, iar din 131 de salariati au mai ramas 38", a declarat cercetatorul Tudorel Popa, directorul INCERC.

Fizica si biologia cu un pas inainte

O situatie mai buna se intalneste in cazul institutelor care au o dependenta mai mica fata de buget. La Institutul de Fizica Tehnica (IFT) aparatura a mai fost inlocuita in timp, iar libertatea mai mare de a folosi fondurile europene a permis schimbare unei parti din aparatura folosita in cercetare. Dar si in acest caz se intalnesc aparate care sunt depasite atat fizic, cat si moral. Un astfel de aparat este defractometru cu raze X, cu o vechime de 20 de ani. Un astfel de aparat nou costa in jur de 300 mii Euro, bani de care institutul nu dispune. "In general aparatura pe care o folosim nu are o vechime mai mare de 10-20 ani. Cel mai vechi este Defractometrul cu raze X. Avem chiar o serie de aparate achizitionate de cateva luni, cum ar fi un microscop de forta atomica si un microscop electronic de baleiaj. Multe din aparatele inlocuite nu mai au nici o valoare, asa ca au fost date la casat. O mica parte a fost donata unor scoli", a declarat Chiriac Horia, directorul IFT Iasi. Institutul de Cercetari Biologice este singurul din Iasi care se descurca mult mai bine fata de celelalte. "Fiind un institut nebugetar, care se finanteaza prin contracte de cercetare obtinute prin licitatii de cercetare la nivel national, o parte din valoarea acestor proiecte a fost alocata pentru achizitionarea de aparatura stiintifica. In ultimii 2-3 ani am achizitionat mai multe astfel de aparate. Restul aparaturii este destul de veche, dar totusi utilizabila, motiv pentru care institutul evita casarea acestor aparate", a declarat Alexandru Manoliu, directorul institutului.
Dragos LICA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1318 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018228 (s)

loading...