Titlurile zilei

Casă celebră, aflată în plin centrul orașului Iași, schimbată total! Proprietarul va investi milioane de lei (EXCLUSIV FOTO)

Publicat: 20 ian. 2021
Fațada Casei monument istoric
Primăria Municipiului Iași, care a devenit proprietar al Casei monument istoric "Callimachi-Ghica" din strada Cuza Vodă, intenționează să o transforme radical. În 2019, municipalitatea ieșeană a inițiat o procedură privind refacerea unui monument istoric emblematic din zona centrală a orașului. Imobilul a găzduit sediul unui partid democratic de dreapta, și anume PNȚCD, apărut din nou în țară după 1990, un partid istoric care astăzi nu mai activează

Celebră casă, monument istoric aparte, amplasată în plin centrul orașului Iași, urmează a fi schimbată radical! Primăria Municipiului Iași, care a devenit proprietar (în 2017) al Casei monument istoric „Callimachi-Ghica” din strada Cuza Vodă, a inițiat o procedură privind refacerea monumentului istoric emblematic din zona centrală a orașului

Monument istoric aparte, casă celebră amplasată în plin centrul orașului Iași, urmează a fi schimbat radical! Aici, în noiembrie 2017, primarul Municipiului, Mihai Chirica, a anunțat că s-au finalizat procedurile de cumpărare a Casei „Callimachi” din strada Cuza Vodă. Imobilul a găzduit sediul unui partid democratic de dreapta, și anume PNȚCD, apărut din nou în țară după 1990, un partid istoric care astăzi nu mai activează. Valoarea finală a achiziției este de 3.7 milioane de lei (de la omul de afaceri Cătălin Crișu). La acel moment, edilul anunța că acolo va fi înființat un muzeu dedicat Centenarului Marii Uniri.

Primăria Municipiului Iași a inițiat o procedură privind refacerea monumentului istoric. Șefii administrației ieșene au inițiat documentele legate de selectarea de parteneri în vederea elaborării, depunerii și implementării unui proiect ce ține de refacerea monumentului istoric Casa „Calimachi-Ghica”. Acesta a fost depus spre finanțare în cadrul Granturilor SEE 2014-2021, prin programul Rocultura, apel „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”, granturi venite cu sprijinul norvegienilor.

Clădirea din centrul orașului va deveni muzeu

Primăria Iași a cumpărat clădirea pentru a o transforma în muzeu. Însă, situația a intrat în impas în ultima perioadă, iar proiectul a fost pus în așteptare.

„Am lansat anul trecut procedura privind selecția ofertelor. Procedura a vizat identificarea unui partener de proiect pentru restaurarea și revitalizarea imobilului. Din păcate, ne-a încetinit mult pandemia, dar vom încerca în acest an să identificăm atât partenerul, cât și sursa de finanțare pentru realizarea obiectivului”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.

Povestea fabuloasă a Casei „Ghica-Callimachi”, aflată acum în proprietatea Primăriei Iași

Construcție de patrimoniu, Casa „Ghica-Callimachi” datează din secolul al XIX-lea. Chiar dacă în perioada comunistă multe dintre clădirile istorice ale Iașului au avut de suferit sau au fost demolate, monumentul care se află pe strada Cuza Vodă (vechea Uliță a Goliei), la întâlnirea cu străzile Armenească, George Enescu și Vovidenie, în imediata vecinătate a Mănăstirii Golia, poate fi admirată și astăzi.

„Clădirea are o istorie despre care s-au făcut multe afirmații, dar despre care se cunosc puține lucruri sigure. Imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice cu denumirea de «Casa Calimah-Ghika». De-a lungul vremii, adresa imobilului a mai fost strada Golia nr. 18. Cel mai documentat studiu asupra acestei chestiuni este cel publicat de Gh. Sibechi, care este și principalul nostru sprijin în reconstituirea de față”, arată istoricul Sorin Iftimi, Muzeul de Istorie a Moldovei.

Într-o lucrare, Ion Mitican, unul dintre cunoscătorii istoriei clădirilor ieșene, consideră – bazându-se pe informațiile oferite de Alecu Beldiman în poemul „Tragedia Moldovei”- că la 1821 aici și-ar fi stabilit cartierul general eteriștii de la Iași, înainte de a se muta în afara orașului, la Mănăstirea Galata.

„De aceea, clădirea ar fi fost distrusă de turci în vara aceluiași an. Terenul pe care se află blocul alăturat a făcut parte din incinta acestei clădiri. Reconstruit după acest episod dramatic, palatul a trecut în posesia generalului Iorgu Ghica, mai târziu Ecaterinei Lepădatu (soția maiorului Lapedatu), iar apoi bancherului Juster. Prin 1837, aici a funcționat «Otelul Petersburg», venit din Casele Voinescu, care fuseseră cumpărate de Epitropia Școalelor Moldovei pentru Internatul Academiei Mihăilene, deschisă la 16 iunie 1834. Nu am găsit suficiente temeiuri care să susțină toate cele spuse mai sus, așa încât am decis desfășurarea unei investigații proprii asupra acestui monument, pentru a-i reconstitui, pe cât posibil, întreaga istorie”, mai reliefează Sorin Iftimi.

Casa de întâlnire a nobililor și revoluționarilor

Mai departe, cercetătorul Sorin Iftimi arată că despre această casă s-a spus că ar fi aparținut marelui logofăt Alexandru Ghica, de unde și denumirea de „Casa Ghica” din Lista Monumentelor. Logofătul era fiul lui Costache Sulgearoglu, deci nepot de soră a lui Grigore III Ghica, domn decapitat în Beilic, la 1777, și care a făcut frumoasa cișmea de la 1776, de lângă poarta Goliei.

„El și fratele său Iordache au moștenit apoi numele de Ghica. Cei doi erau frați cu doamna lui Constantin Vodă Moruzi. Nu am reușit, însă, stabilirea unei legături documentate între logofătul Alecu Ghica și imobilul de pe Cuza Vodă. Una din destinațiile vechii clădiri de pe acest loc a fost aceea de a adăposti, la un moment dat, vestitul Hotel „Petersburg”. La anul 1853, clădirea este amintită ca fiind proprietatea familiei Callimachi. Așa apare ea în «Despărțirea a IV-a a orașului», pe Ulița Goliei, la nr. 75, într-o samă privitoare la ulițele, casele și dughenele capitalei”, evidențiază istoricul Sorin Iftimi.

Specialistul menționează și că:

„Fiind încadrată la Categoria I de case, proprietarul trebuia să contribuie la acest fond cu însemnata sumă de 1.200 lei în trei ani. Se arată că, la acea dată, proprietarul clădirii era prințul Alecu Callimachi. Probabil că și în perioada în care aici a funcționat Hotelul „Petersburg”, casa era proprietatea aceleiași familii Callimachi. Mai departe, casa din strada Cuza Vodă nr. 41 a avut, în secolul al XIX-lea, diverse destinații, schimbând mai mulți chiriași și proprietari, care au marcat, fiecare în parte, istoria clădirii”, descrie istoricul Sorin Iftimi.

De reliefat că imobilul a fost închiriat inclusiv pentru a fi sediu Băncii Marmorosh-Blanc, filiala din Iași

Actuala clădire nu mai are, la exterior, nimic din aspectul Casei „Callimachi” din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Potrivit unei mai vechi încadrări tipologice a palatelor din vechea capitală a Moldovei din veacul XIX – ce are în vedere gradul de renunțare la modelul tradițional și de adaptare a modelelor arhitecturii occidentale- Casa „Ghica-Callimachi” ar fi reprezentativă prin faptul că „elementul tradițional este încă prezent în tratarea planului, dar se face puternic simțită prezența arhitecturii eclectice în domeniul decorațiunilor”. Fațadele clădirii sunt tratate în stil neoclasic, fiind prezente însă și numeroase elemente decorative de inspirație barocă. În perioada Regimului comunist, după 1945, în clădire a funcționat Sediul Partidului Muncitoresc din România, Regionala Moldova.

„Prin 1947 era aici Consiliul Sindical Regional. În aceeași clădire a funcționat Direcția pentru Cultură a PCR Iași, cu Oficiul Patrimoniu pentru Județul Iași. Pe la 1965, în clădire funcționa o grădiniță, iar mai târziu a aparținut Conservatorului, care avea în această clădire săli destinate repetițiilor. După Revoluția din decembrie 1989 a început o nouă etapă în existența Casei «Callimachi». În cele din urmă, imobilul a fost retrocedat, în anul 2008, urmașilor foștilor proprietari, fiicele lui Emanoil Marcovici, reprezentate de o casă de avocatură.

Acestea au vândut imediat clădirea, neavând intenția de a reveni în țară. După sumare lucrări de renovare la interior, s-a încercat vinderea sau închirierea clădirii. Au trecut anii, iar casa nu și-a găsit un nou rost în viața orașului, zăcând cu lacătul pe ușă, nelocuită, nefolosită și fără un beneficiar cu adevărat interesat într-o restaurare adevărată a acestui valoros monument istoric, atât de bogat în amintiri”, a conchis Sorin Iftimi.





Comentarii
  • Mare teapa si-a mai luat primaria (defapt iesenii) prin achizitia ei. Chirica a avut grija ca sa fie pretul cat de mare (sigur si-a luat un comision modic si de aici). Pana la urma iesenii o platesc, nu Chirica din buzunarul sau. Si hotelul Traian a vrut sa-l cumpere Chirica de la neamul sau pentru suma de 5 milioane de euro (bani achitati tot de la bugetul local), dar nu i-a trecut proiectul prin Consiliul Local. Chirica face, Chirica desface .. si noi platim.

  • Muzeul Unirii de la 1918, Muzeul Unirii de la 1859, Muzeul Sabiilor, Muzeul de Baionete, Muzeu al Afeturilor de Tun, Muzeul Uniformelor de Postav… Pai asa, unde ajungem? Fragmentam istoria ca sa facem mai multe muzee, sau incercam sa o condensam intr-unul mare? Ori astea sunt motive numai bune pt a mai smenui niste bani? Si sa creem niste posturi noi si caldute pt oamenii nostri ? Chiricaa banditule, te vedem…

  • Suntem satui de atatea Uniri. Unirea de la 1600, Unirea de la 1859, Unirea de la 1918. Hotelul Unirea, berea Unirea, tigari Unirea… etc. O ardem din unire in unire, chiar si atunci cand aceasta ne pica din cer. O sa puneti in rafturi inclusiv faptul ca Nando (Ferdinand Frunte Ingusta) fusese de acord cu capitularea Romaniei, insa tergiversa semnarea actului ca multele lucruri ce le tergiversa, incat pana la urma Providenta + starea generala de oboseala de pe fronturi a facut ca norocul sa fie de partea noastra? Aceasta unirea fost una a norocului. O sa puneti si asta pe pereti? Un muzeu al jocurilor de noroc, pe cand? Iata, hotelul Moldova pare a fi in impas. Propun ca Primaria sa-l cumpere cu jde miliarde de lei si sa faca un Muzeu al Pokerului. Un muzeu al Balului Romanesc nu exista, mai ales ca acea casa este cunoscuta pentru balurile fastuoase ce se dadeau acolo. Insa avem zeci de muzee ale Unirilor, inclusiv ale celora cazute pleasca, din cer…

  • Vă invităm să contribuiți la un proiect de cercetare despre redenumirea străzilor din orașele românești de după 1989, inclusiv din Iași, prin completarea chestionarului de mai jos. Proiectul își propune să strângă date din toate orașele din România, iar în acest sens răspunsurile dumneavoastră ne ajută să obținem o imagine de ansamblu.
    https://namescape.questionpro.eu/

  • Vă invităm să contribuiți la un proiect de cercetare despre redenumirea străzilor din orașele românești de după 1989, inclusiv din Iași, prin completarea chestionarului de mai jos. Proiectul își propune să strângă date din toate orașele din România, iar în acest sens răspunsurile dumneavoastră ne ajută să obținem o imagine de ansamblu.
    https://namescape.questionpro.eu/

  • Nu avem un Muzeu al Unirii pe Lapusneanu?
    Intre timp Muzeul Teatrului a fost alungat in parcul Copou si piesele pentru expozitie stau ascunse in subsol.

    Mai mare rusinea pentru Primaria Iasi

Adauga un comentariu