Magazin

Cat de periculoase sunt E-urile din farfuria zilnica

Publicat: 16 oct. 2013

De la 1 ianuarie 2014, producatorii vor fi obligati sa treaca pe eticheta si procentele produselor majore pe care le contin si atunci vom sti mai clar ce mancam.

Producatorii din industria alimentara pot adauga pe lista de ingrediente a unui produs chiar si 15 E-uri. Asa a declarat ieri in cadrul emisiunii Adevarul Live, Sorin Mierlea, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania (ANPCPPS) care a adaugat ca peste 90% din produsele alimentare de pe piata romaneasca sunt autorizate si legale. Insa medicii atrag atentia ca pentru fiecare dintre acesti aditivi exista o doza zilnica maxima care este sigura. Cand depasim aceste doze, ne compromitem sanatatea, scrie adevarul.ro.

„Cumuland anumite substante care se gasesc in mai multe produse ajungem sa ne punem in pericol sanatatea. De exemplu, acidul citric se gaseste in anumite bauturi carbogazoase, se gaseste si in multe alte alimente. Din aceasta perspectiva, daca mancam la aceeasi masa paine cu pate, si bem si un pahar cu suc acidulat, vom aduce in corp un nivel care poate depasi doza maxima sigura a unor aditivi”, a explicat Mierlea.

Specialistii mai atrag atentia si asupra faptului ca studiile au demonstrat ca nu exista o legatura intre pret si calitatea produsului alimentar si ca produsele mai scumpe nu sunt neaparat si cele mai sanatoase. „Anumite branduri, datorita faptului ca probabil investesc mai mult in reclama, automat au niste costuri superioare. Chiar daca din punct de vedere calitativ si nutritional, produsul respectiv este, de fapt, inferior”, a precizat Mierlea. Potrivit specialistului, orientarea dupa pret ne poate pacali. „Nu se poate ca o sticla de vin sa fie mai ieftina decat un kilogram de struguri”, spune el.

Totusi, ne putem orienta corect care produse sunt potrivite pentru noi si pentru buzunarul nostru citind eticheta. „În primul rand, trebuie sa ne asiguram ca eticheta este in limba romana, ceea ce inseamna ca produsul respectiv a trecut printr-un filtru, in al doilea rand – ca produsul este in termenul de valabilitate, iar in al treilea rand, trebuie sa solicitam bonul fiscal, pentru ca doar asa putem face reclamatie daca este nevoie”, explica Mierlea.

La nivel Uniunii Europene a fost instituita o lista in care sunt trecuti aditivii alimentari admisi, dozele in care acestia sunt admisi, precum si momentul in care sunt reevaluati. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aditivii alimentari care nu au efecte toxice asupra organismului pot fi folositi la aproape orice produs procesat. Aici sunt inclusi aditivi precum E 170 (carbonat de calciu), E 270 (acid lactic), E 440 (pectina), E 570 (acizi grasi) sau E 941 (nitrogen). Sunt si aditivi care nu sunt asa des utilizati din cauza faptului ca nu sunt inofensivi. Cateva exemple in acest sens sunt E 235 (natamicina, folosit pe post de conservant in anumite tipuri de branza sau carnati uscati), E 315 (acidul eritrobic) sau E 535 (ferocianura de sodiu). Unde gasim aditivii periculosi pentru sanatate: E110 – Dulciuri, prajituri, budinci, sucuri; E123 – Dulciuri, jeleuri, branza topita; E124 – Mezeluri; E127 – Alcool, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare; E128 – Carne de hamburgeri; E211 – Unele bauturi racoritoare; E230 – Citrice; E249/E252 – Mezeluri si alimente conservate prin sarare, branza. În plus, alimentatia puternic procesata, cu multe E-uri, care cuprinde pateuri, mezeluri, chiar si cornul si laptele date copiilor in scoli pot fi considerate factori favorizanti ai obezitatii la copii.

„Eu am avut copii care au venit la cabinet cu 120 de kilograme la 10 ani si la 18 ani au ajuns la 170 de kilograme. Acesta este rezultatul alimentatiei alcatuite predominant din produse industriale”, a subliniat medicul nutritionist comportamental Anamaria Iulian. Obezitatea se transmite de la parinti la copii, spune specialista. Daca ambii parinti sunt obezi, exista un risc de 90% ca si copilul sa fie obez, daca numai un parinte este obez, atunci riscul este de 40%. Dar ceea ce este cel mai important privind oamenii cu obiceiuri alimentare nesanatoase este ca ei pot transmite material genetic cu probleme mai multor generatii.

„Sa nu ne miram daca, la un moment dat, chiar daca avem grija extraordinara sa ne alegem nutrientii perfecti si sa avem un stil de viata sanatos, devenim obezi, suferim de cancer sau de boli neurodegenerative. Acest lucru se intampla, probabil, pentru ca in urma cu doua, trei, chiar patru generatii, stra-strabunicii nostri au avut obiceiuri alimentare si un stil de viata nesanatoase. Deci anumite probleme se transmit chiar la a patra generatie, in ciuda eforturilor de a duce o viata echilibrata”, a explicat prof. dr. Natalia Cucu, de la Catedra de Genetica a Facultatii de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti.

Cum modifica hrana nesanatoasa materialul genetic?
„Daca folosim niste nutrienti care dau celulelor informatii ce nu corespund cu natura initiala, cu resursele naturale cu care eram obisnuiti de cand existam ca specie, informatia cu care intra in reteaua metabolica nu mai conduce la sanatate. Nutritia este natura obisnuintelor noastre, a doua natura”, subliniaza specialista, lamurind astfel conceptul de epigenetica.

Daca in prezent, producatorii din industria alimentara nu sunt obligati sa precizeze pe eticheta cantitatea exacta a ingredientelor, din 2014, va intra in vigoare si in Romania o Directiva Europeana care impune acest lucru. „De la 1 ianuarie 2014, producatorii vor fi obligati sa treaca pe eticheta si procentele produselor majore pe care le contin si atunci vom sti mai clar ce mancam”, a precizat Marta Zachia, sefa Laboratorului de Chimia Alimentului din cadrul Institutului National de Bioresurse Alimentare din Bucuresti. În ceea ce priveste aditivii alimentari, specialista recomanda sa alegem produsele cu lista cea mai scurta de ingrediente.

Din analizele efectuate de ANPCPPS in scoli a rezultat ca inclusiv cornurile oferite copiilor prin programul „Cornul si laptele” contin o multitudine de E-uri. „Mai mult, cornul dat in scoli contine faina alba si zahar, care-l fac o sursa alimentara de energie de care copilul nu are nevoie. Mai ales in combinatie cu laptele, cornurile conduc la ingrasare”, a precizat nutritionista Anamaria Iulian.



loading...

Adauga un comentariu