Secretele istoriei

Catre cine trimit simbolurile din opera lui Brancusi

Publicat: 16 dec. 2013
3
Sculptorul nascut in satul gorjean Hobita, si-a cladit toata opera in cel mai mare secret, niciodata nu explicat-o pe larg. In schimb si-a manifestat credinta ca generatiile urmatoare ii vor intelege creatia.
„Aceluia care nu gaseste cheia, eu nu am cum sa i-o ofer” este una dintre marturisirile celebrului sculptor. Cercetatorul Gyorgy  Tozser ne-a propus sa urmam indiciile lasate de artist. Calauziti de sfaturile sale, de lucrarile celorlati cercetatori ai operei si vietii plasticianului, dar si de alt scrieri istorice am incercat sa „descoasem” din secretele geniului lui Brancusi, scrie evz.ro.
“Nici nu stiti ce va las aici”
La inaugurarea „Coloanei infinite”, intrebat de ce nu a pus ceva in varful lucrarii, un soldat sau un vultur, Brancusi replica cu o ironie fina.  “Va rog sa ma scuzati, dar e imposibil. Eu nu pot vedea in varful coloanei mele niciun soldat si niciun fel de pasare . Nu stiti ce va las eu voua aici.”
Acest citat a oferit impulsul cercetatorilor care considera ca artistul si-a cladit intreaga opera pe seama unor simboluri ascunse pe care doar cei initiati le pot intelege.  “Eu cred ca daca scriitorul Dan Brown, cel care a scris celebru Cod al lui da Vinci i-ar fi cunoscut bine opera sclulptorului nu ar fi mai scris niciodata cartea Codul lui Da Vinci, ci ar fi scris lucrarea Codul lui Brancusi. Intreaga opera a sa este realizata pe simboluri”, sustine sigur pe el Tozser.
Si-a construit opera in baza proportiei divine
Misterele din jurul operei lui Brancusi se bazeaza pe faptul ca la o analiza a lucrarilor sale, acestea sunt create in jurul numarul PHI, considerat numarul de aur, numarul divin sau raportul care da proportia divina. PHI este unul dintre numerele considerate magice de matematicieni si artisti pentru ca reda proportia dupa care ar fi construit universul si este totodata o „masca” a frumusetii de orice fel.
Cunoscut si ca seria lui Fibonaccci, aceste este numarul 1,618034 (utilizat mai des in forma sa scurta de 1,618). Adevarul este ca fauna, plantele, corpul uman si apoi constructii arhitecturale ca Marea Piramida din Egipt si catedrala Notre Dame din Paris respecta, intamplator sau nu, aceasta proportie de aur.
Cel mai usor de inteles este privind Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci. Astfel, in corpul omenesc se gaseste aceasta proportie: ombilicul imparte corpul in sectiunea de aur (distanta de la ombilic la genunchi si distanta de la genunchi la sol, distanta de la ombilic la sol si distanta de la ombilic la genunchi), inaltimea corpului si distanta de la umar la degetul mijlociu  si distanta de la linia umerilor la varful capului si lungimea capului sunt alte exemple. De asemenea, segmentele bratului si ale palmei sunt proportionate in sectiunea de aur.
Acest numar a fost descoperit din timpul Scolii lui Pitagora (secolul VI i.e.n.), care avea ca simbol steaua pentagonala regulata (steaua cu varful in sus care se pune in varful bradului de Craciun).
Raportului dintre lungimile segmentelor de dreapta ale stelei pentagonale regulate este PHI. Unghiul de 36 de grade, steaua pentagonala, pentagonul regulat si dodecaedrul tin de familia acestei proportii considerate divine.
OPERELE LUI BRANCUSI CONTIN PROPORTIA DIVINA
Coloana infinita
Lucrarile din Gorj sunt singurele de for public pe care Brancusi le-a terminat. Desi a mai avut alte zeci de proiecte de acest gen in intreaga lume – inclusiv in India, din diverse motive, acesta nu le-a mai terminat sau nu le-a mai pus in practica. Asa ca, o mare parte din misterul din jurul operei lui Brancusi se invaluie in singurele sale opera care se contopesc cu natura.
In parcul din Targiu Jiu, daca se paseste pe Calea Eroilor, vizitatorul trece pe langa Biserica Sfintii Apostoli si apoi zareste silueta “Coloanei Infinite”, ansamblu monumental realizat din din fonta si otel.
Initial s-a considerat ca este alcatuita din 17 elemente. Insa, brancusiologii au demonstrat cum „Coloana Infinitului” nu are 17 elemente, ci doar 16. Primul si ultimul sunt in realitate semielemente, adica unul singur, sectionat si amplasat in locuri diferite. „Coloana fara sfarsit este compusa din 16 elemente in forma de romburi. Primul este taiat la mijloc si pus chiar pe pamant, in timp ce ultimul reia, in varf, cealalta jumatate”, sustine Ionel Jianu, in lucrarea sa „Brancusi”.
La randul sai, Pavel Floresco pe blogul sau – „Curcubeu peste enigma Graalului” face legatura apoi intre numarul divin si Coloana Infinita. “Astfel, daca alaturam cifrei 16 (numarul elementelor „Coloanei…”) inaltimea fiecaruia dintre celelalte 15 elemente intregi, adica 1,8 metri, obtinem 16 1,8, exact cifrele din care este constituit numarul de aur, 1,618”.
Mai mult, Gyorgy tozser ne-a evidentiat ca structura fiecarui element face trimitere la dodocaedru (care est simbolul universului) si la unghiul sau de 35 de grade. “In Coloana Infinita, unghiul de 36 de grade este in structura tuturor rombaedrelor. Brancusi a utilizat unghiul de 36 de grade, unghiul la vArf al trunchiurilor de piramida”, ne explca acesta.
Masa Tacerii
In acelasi parc se afla o masa rotunda din piatra, inconjurata de douasprezece scaune rotunde, denumita de artist “Masa Tacerii”. Gyorgy Toszer este de parere ca aceasta opera este “proiectia sferei care include dodecaedrul, adica universul. Scaunele sunt de fapt cele 12 cercuri circumscrise pentagonului dodecaedrului”.
Astfel, „Masa Tacerii are cel mai adanc continut filosofic, obtinut printr-un cerc central si alte 12 cercuri periferice. Acest grad de abstractizare numai si numai prin utilizarea dodecaedrului se putea obtine. Iar profilul scaunelor (clepsidra) sugereaza nimic altceva decat trecerea Timpului”, mai sustine Tozser.
Poarta Sarutului
O alee marginita de treizeci de scaune patrate din piatra duce la “Poarta Sarutului”. Este facuta din piatra, incadrata de doua banci din piatra si aflata in apropierea intrarii in parc.
PHI se ascunde in Poarta Sarutului in raportul dintre semilungimea grinzii si grosimea acesteia, a descoperit Tozser.
Mai mult, pe fiecare latura mare a partii inferioarei a coloanei sunt inscriptionate cate 16 saruturi insiruite. Daca la acestea le adunam pe cele doua de pe stalpi se ajunge la cifra 18, alaturand ambele numere (adica 16 si18), obtinem iarasi 1618.
Apoi asa-zisii ochi alipiti de pe stalpii „Portii…”, reprezentati prin alaturarea a doua semicercuri ori printr-un cerc barat, sunt in acelasi timp o reprezentare artistica a simbolului grecesc Φ, prin care matematicienii antichitatii il exprimau pe 1,618.
Mesajele ascunse ale lui Brancusi trimit catre Zamolxis
Artisul a crescut in Gorj, judetul unde taranii inca mai “recita” pe nerasuflate legendele cu Zamolxis si pesterele din zona in care a trait sau inca mai traieste.
“O sculptura nu se sfarseste niciodata in postamentul sau, ci se continua in cer, in piedestal si in pamant”, asa isi descrie plasticianul Coloana Infinita. Marturia sa pare desprinsa din invataturile lui zeului dac.
In lucrarea lui Grid Modorcea, „Brancusi inainte de Brancusi” acesta reia cuvintele plasticianului: „Aici locuiau dacii, care isi spuneau nemuritori. Aici, in varfurile de nepatruns pentru cei mai multi ale Retezatului, Zamolxe, inteleptul, a intrat intr-o pestera de unde vegheaza si acum…”. Cercetatorul Tretie Palolog, in „De vorba cu Brancusi”, adauga o alta marturisire a artistului legata de Dacia. „Pe aici trece semnul pamantean ce raspunde celui din cer indreptat spre constelatia lui Hercule”.
Interesul sau pentru daci si proportia de aur il au in comun pe Zamolxis. Herodot, parintele istoriei, il plaseaza pe preotul Zalmoxis in aceeasi perioada cu dezvoltarea scolii lui Pitagora. Istoricul grec mai adauga despre Zamolxis ca era un discipol “rob” al lui Pitagora.
Ce ascunde codul
Brancusi, ca mai toti marii artisti, era interesat de nemurire, iar Zamolxis considera spatiul Daciei ca pe unul al eternitatii.
Mircea Eliade este cel care dezvaluie adevaratul crez legat de nemurire pe care zeul-preot dac l-a transmis supusilor sai si care a fost imbratisat si de Brancusi. Acesta face o precizare esentiala in intelegerea cultului zalmoxian, anume ca „áthanatizein” (folosit de Herodot) nu inseamna „a se crede nemuritor”, ci „a se face nemuritor”.
Artistul se simtea ca datoa oricarui roman, ca vrednic urmas al civilizatiei lui Zamolxis, este sa urmeze mereu binele si sa realizeze fapte care-l pot face nemuritor, pentru ca omul in sine – nu este etern.




Adauga un comentariu