News Flash:

Ce a mai ramas de privatizat in Iasi

31 Ianuarie 2001
1104 Vizualizari | 0 Comentarii
•Jumatate din societatile care au mai ramas de vandut prezinta numeroase probleme ce pot bloca procesul de privatizare •Numarul firmelor aflate in portofoliul statului poate deveni mai mare, nefiind excluse noi rezilieri de contracte

Sucursala regionala Nord Est a APAPS mai are in protofoliu actiuni la 39 de societati din judetul Iasi, insa multe dintre acestea prezinta probleme destul de grave. In mare parte, firmele iesene care au mai ramas de privatizat fie au fost scoase fara succes de mai multe ori la vanzare, fie au fost vandute, iar contractele reziliate ulterior, din varii motive. La cele 39 de societati se adauga firmele care au fost incluse in programul PSAL, Antibiotice, Terom, Fortus si Nicolina, care vor fi vandute prin intermediul unor banci de investitii sau agenti de privatizare.
Multe dintre cele scoase la vanzare nu se stie daca vor putea fi privatizate in acest an, deoarece la mijloc sunt o serie de litigii care impiedica bunul mers al procesului de privatizare. Cel mai cunoscut caz este Autotransport, unde privatizarea a fost blocata prin deschiderea unui proces cu exact o zi inainte de data licitatiei. Numarul firmelor care vor trebui privatizate de APAPS poate fi insa mai mare de 39, avand in vedere ca pe parcursul anului mai pot aparea rezilieri de contracte.

Pachetul "greilor" este destul de consistent

Una din cele mai mari societati la care Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului mai detine pachetul majoritar de actiuni este Agmus, firma care a fost scoasa anul trecut la vanzare de trei ori, fara sa fie depusa vreo oferta. Agmus are un capital social de 15,6 miliarde lei, insa nivelul datoriilor este cu mult mai mare. Statul mai detine 69,975% din actiuni, iar ultima licitatie a avut loc pe 17 noiembrie 2000, la care nu s-a prezentat nici un cumparator. Pentru Agmus va trebui alcatuita o noua nota de privatizare, termenul fiind deja depasit. La Agmus, ca si la Moldoplast, privatizarea integrala este pusa sub semnul intrebarii, cea mai plauzibila varianta fiind aceea a divizarii. In cazul in care se va opta pentru aceasta varianta, procesul va fi ceva mai dinamic, mai ales ca anul trecut au existat semnale de la firme din exterior, interesate insa numai de preluarea unei anumite parti din societate.
La Constructii Feroviare Moldova, APAPS mai detine 39,977% din actiuni, insa procesul de privatizare va mai intarzia. Aceasta datorita faptului ca a fost operata o diminuare a capitalului social, valoarea actuala fiind de 27,6 miliarde lei.
Printre numele mai "grele" aflate inca in protofoliul statului se numara Moldoforest si Comcereal. Statul detine 86,7% din actiuni la Moldoforest, societate ce are un capital social de 18,6 miliarde lei.
La Comcereal statul detine 53,64% din actiuni, valoarea totala a capitalului social ridicandu-se la 20 de miliarde lei.
Societatile mai mari la care APAPS detine sub 51% din actiuni sunt Retrom Pascani, 41,75%, la o valoare a capitalului social de 44,1 miliarde lei, Moldoplast, 39,995%, la o valoare a capitalului social de 30,5 miliarde lei si Siraj Ad Impex, 12,604%, la o valoare a capitalului social de 14,8 miliarde lei.

Sase noi MC in protofoliul APAPS

In anii trecuti, de foarte mult succes s-au bucurat societatile divizate din Metalo-Chimice SA, vandute mai mult pentru spatiile comerciale detinute. In 2001, APAPS are in portofoliu sapte societati, din care sase spatii primite de la SIF Moldova.
"Acest transfer s-a facut in urma unor neconcordante in acte, din care rezulta ca SIF Moldova trebuie sa ne dea o anumita suma de bani. In schimbul acestor sume, SIF Moldova ne-a dat mai multe spatii. Chiar daca va fi destula imbulzeala in momentul in care aceste spatii vor fi scoase la vanzare, nu este exclus sa apara probleme. In spatiile respective sunt chiriasi, iar daca acestia au investit sume mari de bani in amenajarea spatiilor, pot apela la prevederile Legii 133", a declarat seful APAPS Iasi, Ioana Dornescu.
Din cele sase societati nou create, una figureaza ca "neinfiintata" (MC 209), in vreme ce pentru celelalte, divizate din Metalo-Chimice in septembrie, inca nu a fost intocmita nota de privatizare.

Piedici in calea privatizarii

La multe din societatile care figureaza in planul de privatizare pe 2001 situatia este ceva mai complicata. Cum institutia care coordoneaza privatizarea tocmai a trecut printr-un val de restructurari de personal, au ramas foarte multe "goluri", ce vor trebui umplute cu cei care inca sunt angajati ai APAPS. In aceasta situatie sunt Centrul de cercetari pentru Antibiotice, Ceproplast, Presum Proiect si Statiunea de Cercetare pentru Acvacultura. Pentru aceasta din urma a sosit anul trecut o oferta extrem de tentanta de la un centru similar din Paris, existand destule sanse ca aceasta miscare sa fie realizata.
Printre societatile care mai prezinta piedici in procesul de privatizare se numara Termoproiect, al carei imobil este revendicat de catre fostul proprietar, Vitalef, care are probleme in intocmirea bilantului de mediu, Retrom, care este in litigiu cu inventatorii, Zoomold si Serimold, care se afla in inchidere operationala, Agromec Ciurea, care nu are intocmit bilantul de mediu si Gastrostar Grup, cu contracte de leasing in derulare. In plus, Autotransport si Zooservice se afla in litigiu, in primul caz asteptandu-se rezolutia instantei de judecata pentru reluarea procesului de privatizare, in vreme ce in cel de-al doilea caz este posibila chiar inchiderea societatii. O situatie extrem de interesanta este cea de la Complexul Hotelier Unirea. APAPS este chiriasul acestei societati si, cu toate ca este actionarul principal al acestei unitatii, nota si dosarul de privatizare nu au fost aprobate. Habitat Proiect si Sometchim vor fi divizate, in cel de-al doilea caz dupa rezilierea contractului de privatizare incheiat cu fostul director general al societatii.
Tragand linie si adunand, rezulta ca din cele 39 de societati aflate in planul de privare al APAPS, aproximativ jumatate au probleme in continuarea cu succes a privatizarii.

"Modalitatile de privatizare trebuie schimbate"

Schimbarea denumirii defunctului FPS in APAPS a adus si modificari in mersul privatizarii. Astfel, in prezent, toate notele de privatizare si toate deciziile referitoare la firmele din portofoliul statului trebuie sa fie aprobate de un Comitet de directie al APAPS, prezidat de catre ministrul Ovidiu Musetescu.
"Chiar daca s-au schimbat multe lucruri in ultima vreme, problema ramane tot modalitatea de privatizare. La societatile mari nu mai poate fi vorba de vanzari prin licitatie cu strigare, care au consecinte uneori extrem de nefaste, asa cum s-a intamplat la Metadet Falticeni si nu numai. Aceste societati sunt inglodate in datorii si nu poti fi Hagi Tudose si sa astepti o gaina grasa si ieftina", a precizat Ioana Dornescu, seful sucursalei regionale Nord-Est a APAPS.
Pana la posibilele modificari in ceea ce priveste procesul de privatizare, ministrul Ovidiu Musetescu a ordonat o adevarata curatenie interioara, care se pare ca va dura cel putin doua luni. In toata aceasta perioada, ca urmare a verificarilor interioare, procesul de privatizare va stagna, fapt confirmat si de derularea licitatiilor din ianuarie: o singura licitatie programata la Iasi, pentru Moldinvent, care nu s-a mai desfasurat din lipsa de ofertanti.
"O luna-doua, pana se lamureste ce se intampla in fostul Fond al Proprietatii de Stat, va fi liniste. In urma atacurilor de pe tot parcursul anului trecut, indreptate impotriva FPS, este limpede ca cel putin o perioada trebuie tinut totul sub supraveghere si urmarire. In doua-trei luni insa speram ca totul sa revina la normal si sa se gaseasca o modalitate care sa impulsioneze procesul de privatizare", a mai precizat seful APAPS Iasi.
In cei aproape noua ani de activitate, institutia care coordoneaza privatizarea (denumita la inceput Agentia Nationala pentru Privatizare, apoi Fondul Proprietatii de Stat, pentru ca nu de mult sa devina Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului) a folosit mai multe modalitati, printre care metoda MEBO, licitatia cu plic inchis si cea mai intalnita forma, licitatia cu strigare.
Mihai ANDREI
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1367 (s) | 22 queries | Mysql time :0.030852 (s)