Eveniment-Social

Ce legătură a avut Elena Caragiani Stoenescu, prima femeie aviator din România, cu Iaşul

Publicat: 13 mai 2022
Elena Carangiani Stoenescu a fost prima femeie aviator din România şi infirmier la Iaşi

Astăzi, 13 mai 2022, se împlinesc 135 de ani de la naşterea Elenei Caragiani-Stoenescu. Aceasta s-a născut la data de 13 mai 1887, în Tecuci şi a decedat la vârsta de doar 41 de ani, pe data de 29 martie 1929, la București, România. Elena Carangiani Stoenescu a fost prima femeie aviator din România şi infirmier la Iaşi.

A fost fiica doctorului Alexandru Caragiani, angajat al spitalului din Tecuci. În anul 1913 își ia licența în drept, devenind una dintre primele femei din România licențiată în științe juridice.

Primul său zbor l-a efectuat în anul 1912 cu un avion Wright adus special în țară pentru școlarizarea piloților, însoțită de profesorul său de echitație și de cel care a sprijinit-o permanent, cumnatul său, Andrei Popovici, viitor general de aviație, iar brevetul de pilot aviator cu numărul 1591 din 22 ianuarie 1914 i-a fost eliberat de Federația Aeronautică Internațională la 22 ianuarie 1914, în Franța, după ce a urmat Școala de pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa, fondată de prințul Valentin Bibescu și apoi Școala civilă de aviație a lui Roger Sommer, care funcționa la Mourmelon le Grand (Paris) (1913).

Deoarece autoritățile române nu i-au admis să zboare Elena Caragiani pleacă în Franța și devine primul corespondent de război din lume, care scrie „reportaje din avion”. Ulterior face o deplasare în America, pentru a participa la survolarea oceanului alături de piloții americani (26 februarie 1914).

După război a revenit în România și a fost acceptată ca infirmier la Iași

Revenită în țară în 1916, deși autoritățile române nu i-au admis să zboare ca pilot, au acceptat-o ca infirmier la Iași și, ulterior, la Tecuci. Fără să mai aștepte sfârșitul războiului, se hotărăște să plece iar în Franța, pentru a-și relua cariera de reporter, unde se căsătorește cu avocatul Virgil Stoenescu și se stabilește la Paris.

Când se îmbolnăvește de tuberculoză, revine în țară unde își află sfârșitul. Este înmormântată într-o criptă la Cimitirul Bellu.

Pasiuni: echitația, având ca profesor pe locotenentul de cavalerie Mircea Zorileanu.




Adauga un comentariu