Boli si tratamente

Ce risca cei care calatoresc mult

Publicat: 21 nov. 2018
7

Tromboza venoasa profunda este o afectiune caracterizata prin aparitia unui cheag de sange (tromb) la nivelul venelor profunde, urmata de un proces inflamator al peretelui venos (tromboflebita). Majoritatea trombilor se dezvolta la nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior, dar boala poate sa apara în orice teritoriu venos.

Factorii implicati în aparitia trombozei venoase profunde sunt: alterarea peretelui venos prin factori mecanici (traumatisme, injectii intravenoase cu substante iritante sau cateterisme venoase, interventii chirurgicale, compresiuni determinate de aparate ghipsate) sau factori infectiosi (prin propagarea la nivelul venei a germenilor microbieni de la nivelul unui focar infectios cum se poate întampla în cazul metroanexitelor sau a infectiilor survenite dupa nastere sau avort); starile de hipercoagulabilitate a sangelui din anumite afectiuni congenitale sau produse de deshidratari severe sau de consumul unor medicamente cum sunt contraceptivele orale sau terapiile de substitutie hormonala; staza venoasa care apare în sarcina, obezitate, la persoanele cu varice la membrele inferioare sau la pacientii cu anumite afectiuni care necesita imobilizare prelungita (insuficienta cardiaca, infarct de miocard, infectii acute sau cronice, accidente vasculare cerebrale, neoplazii, postoperator, aparate ghipsate); fara a fi o cauza în sine, varsta peste 50-60 de ani constituie un factor favorizant.

Calatoriile lungi cu avionul presupun mentinerea unei pozitii timp îndelungat, putand favoriza aparitia unei tromboze venoase profunde, mai ales la persoanele peste 50 de ani, si care prezinta eventual si alti factori de risc asociati (obezitate, varice la membrele inferioare, sarcina, suferinte cardiovasculare, interventii chirurgicale sau nasteri recente, consum de contraceptive orale), dar boala poate aparea chiar si la persoanele fara factori de risc. si calatoriile cu autoturismul pot fi periculoase, iar pentru pasager riscul este mai mare decat în cazul soferului. De asemenea, persoanele care lucreaza la birouri sau ghisee sunt predispuse la aceasta afectiune.

Semnele aparitiei trombozei venoase profunde pot aparea la cateva ore sau zile dupa o calatorie prelungita si includ o serie de manifestari generale (febra care nu cedeaza la administrarea de antibiotice, accelerarea pulsului, starea de neliniste), care uneori pot precede manifestarile locale. Dintre acestea din urma mentionam durerea spontana pe traiectul venei afectate perceputa initial doar la atingerea membrului afectat, la sprijinirea pe piciorul respectiv sau la mers. Ulterior durerea devine continua, evoluand de la senzatia de greutate pana la durere vie ca o crampa. Se constata apoi edemul (marirea de volum) segmentului afectat, dar acesta se poate extinde apoi la tot membrul inferior. La acest nivel, pielea este lucioasa si mai calda si uneori vena trombozata poate fi simtita la palpare ca un cordon inflamat. Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari în dimensiuni, se pot desprinde si pot circula în torentul sanguin pana la nivelul plamanilor, determinand embolie pulmonara care poate ameninta viata. În cazul aparitiei simptomelor de tromboza profunda trebuie sa apelati de urgenta la medic, care va efectua consultul clinic, va cerceta prezenta factorilor de risc si va recomanda testele adecvate pentru diagnostic (ecografia Doppler – cea mai utilizata, flebografia si uneori rezonanta magnetica nucleara sau tomografia computerizata). Analiza sangelui pentru determinarea unei stari congenitale de hipercoagulabilitate a sangelui nu se efectueaza în mod curent, dar este indicata la persoanele tinere care au fost diagnosticate cu tromboza venoasa profunda, mai ales atunci cand nu au fost depistati factori de risc.

O data pus diagnosticul, tratamentul trebuie început imediat pentru a preveni complicatiile. Pacientul va sta la pat o perioada de 7 zile cu picioarele asezate pe o perna la 30 de grade înclinatie fata de planul patului si se vor adminstra medicamente anticoagulante, initial injectabil (heparina) si apoi sub forma de preparate orale de tipul antivitaminelor K (trombostop) pe o perioada de pana la 3-6 luni, uneori si mai mult. Atragem atentia asupra numeroaselor interactiuni ale antivitaminelor K cu alimentatia (se va reduce consumul alimentelor cu continut mare de vitamina K: vegetalele verzi – varza, spanac, brocoli; morcov; lapte; oua; ficat si alte viscere) si cu o serie de medicamente (mai ales antibiotice), motiv pentru care pacientul trebuie sa consulte medicul înainte de a-si administra concomitent un alt medicament. De asemenea, întrucat anticoagulantele cresc riscul de sangerare, trebuie evitate activitatile care presupun risc de ranire, injectiile intramusculare si extractiile dentare, iar periodic trebuie efectuate unele analize ale sangelui pentru ajustarea corespunzatoare a dozelor. La gravide nu se pot administra preparate orale, întrucat exista riscul de malformatii fetale. Atunci cand trombii sunt recent formati, voluminosi, situati pe traiectul unor vene mari, producand simptome severe, medicul poate recomanda utilizarea unor medicamente care dizolva cheagurile (trombolitice). În rare cazuri este necesara îndepartarea chirurgicala a cheagului de sange sau pentru pacientii la care riscul nu poate fi îndepartat (de exemplu cei cu tulburari de coagulare) se plaseaza la nivelul venei cave filtre care sa împiedice trombii sa ajunga la nivelul plamanilor.





Adauga un comentariu