Secretele istoriei

Ceahlaii, pasarile care au dat numele muntelui sacru al dacilor

Publicat: 13 nov. 2013
Cel mai impresionant masiv din Carpatii Orientali poarta acest nume de peste 500 de ani. In timp, Ceahlaul a fost asimiliat drept muntele sacru al dacilor (Kogaionon), dar a mai purtat si alte denumiri precum Pion sau Ticlau. Muntele Ceahlau si formele de relief emblematice (Dochia, Panaghia, Toaca) au dat nastere mai multor povesti si legende populare. Cea mai cunoscuta versiune legata de formarea muntelui este cea care spune ca masivul muntos a fost format din porunca imparatului Traian care voia sa-i apere pe locuitori de hoardele barbare venite de la Rasarit. 
Pentru a fi dusa la indeplinire porunca, au fost adunati toti robii luati de la Decebal care trebuiau sa aduca si sa aseze piatra peste piatra si stanca peste stanca, pana cand muntele era suficient de inalt ca sa-l multumeasca pe imparatul roman. La final, Traian a cerut ca in varful muntelui sa fie asezata o toaca pe care un soldat ce statea de straja trebuia sa o bata anuntand atunci cand  vedea navalind vrajmasii. Primele informatii in izvoarele istorice sunt de la Strabon, scrie adevarul.ro.
In Geographia (VII, 3, 5), istoricul si geograful grec vorbeste despre Muntele Sfant al dacilor, numindu-l „Kogaionon”, unde aveau loc ritualurile inchinate lui Zamolxe. Localizarea pentru Ceahlau nu este insa certa, alte posibile variante pentru Kogaion fiind muntii Orastiei sau Bucegi. Originea numelui pe care-l poarta muntele nu este foarte clara. Cea mai des intalnita teorie este cea conform careia numele ar deriva din maghiarul „csahlo”, care denumea o specie de vultur (vulturul barbos sau zaganul) care popula candva crestele muntelui. Preotul-arheolog nemtean Constantin Matasa (1878 – 1971) impartasea si el parerea ca numele ar proveni de la acesti vulturi de stanca care scot un sunet asemanator cu scheunatul cainelui.


loading...

Adauga un comentariu