News Flash:

Cehii vor sa continue disponibilizarile la Tepro

8 Octombrie 2000
945 Vizualizari | 0 Comentarii
•Dupa primirea deciziei prin care va redeveni actionar, FPS Iasi isi va trimite imediat reprezentantul la Tepro •Urgenta 0: blocarea planului Lopez

Directorul FPS Iasi, Ioana Dornescu, mandatata de catre FPS Bucuresti, a semnat, ieri dimineata, cererea de inscriere de mentiuni, ceea ce consfinteste reintrarea acestei institutii printre actionarii de la Tepro. Fondul va intra in posesia deciziei in cursul zilei de miercuri, 11 octombrie, cand va fi semnata de catre judecatorul delegat la Registrul Comertului, Aurelia Mateescu.
Potrivit sefului FPS Iasi, odata cu revenirea printre actionari, Fondul Proprietatii de Stat va trebui sa gaseasca solutii pentru ca anumite decizii luate de Consiliul de Administratie al societatii, la sedinta din 27-28 septembrie, sa nu fie puse in aplicare. Potrivit salariatilor, se pare ca Zelezarny Veseli l-ar fi insarcinat pe directorul general interimar, Vasile Plugaru, sa reia punerea in aplicare a planului Lopez, care prevede ca Tepro sa mai ramana doar cu ceva mai mult de 300 de angajati.

FPS revine printre actionari

Dupa doi ani si doua luni, Fondul Proprietatii de Stat va reveni printre actionarii de la fosta Metalurgica, la capatul unui proces intentat principalilor actionari ai societatii. Fondul va detine o cota parte de 8%, aferenta valorii terenului inclus in capitalul social. In aceste conditii, firma ceha nu va mai controla pachetul majoritar de actiuni, ci un procentaj de aproximativ 46%, ramanand in continuare, totusi, principalul actionar. Prin contractul de vanzare-cumparare nr. 422, din 21 iunie 1998, FPS vindea 50,997% din actiuni firmei Zelezarny Veseli, pentru suma de trei milioane de dolari. Vanzarea s-a facut la capatul a trei runde de negocieri indelung contestate de catre celalalt participant, Asociatia Privat Tepro, care s-a prezentat cu o oferta mai buna. In cei doi ani, personalul societatii s-a redus de la 2.800 la 1.440 de salariati, in luna august a anului in curs. Conform unei sentinte pronuntate de catre Curtea de Apel Suceava, conducerea societatii a fost obligata sa reangajeze 589 de fosti salariati, disponibilizati anul trecut. A fost o victorie istorica, obtinuta datorita unei greseli copilaresti a administratiei: cele aproape 600 de persoane au fost disponibilizate cand se aflau in concediu de odihna. In plus, in contractul de privatizare nu existau nici un fel de clauze referitoare la disponibilizari masive de personal. In prezent, Tepro numara ceva mai mult de 2.000 de angajati, insa un nou val de restructurare bate la usa.

Sub amenintarea planului Lopez

Despre aplicarea planului Lopez s-a vorbit mai insistent imediat dupa desfasurarea sedintei extraordinare AGA, din 22 august 2000. Lopez este o firma de audit social din Spania, care a efectuat un proiect special pentru Tepro, privind restructurarea de personal. Astfel, dupa ce, intr-o prima faza, numarul angajatilor se va reduce cu 1.200, din cei 900 de salariati ramasi vor mai trebui sa plece inca 500. Vor ramane, astfel, 400 de salariati, din care 300 vor fi muncitori, 50 de angajati pentru intretinere, restul de 50 fiind personal TESA. Daca acest program va fi pus in aplicare, peste 75% din capacitatile societatii vor fi inchise.
Dupa sedinta Consiliului de Administratie, care a avut loc la sfarsitul lunii trecute in Cehia, salariatii de la Tepro au afirmat ca directorul interimar, Vasile Plugaru, ar fi primit dispozitii prin fax de a continua aplicarea acestui proces de restructurare. Cu toate acestea, exista o posibilitate, daca nu de impiedicare, macar de intarziere a punerii in aplicare a acestui proiect de restructurare.

Cum poate fi impiedicata derularea planului

Dupa desfasurarea sedintei AGA din august, in care s-a discutat, printre altele, si de planul Lopez, Virgil Sahleanu a anuntat ca a contestat toate deciziile luate la Bucuresti.
"In urma unei discutii cu Sahleanu, imediat dupa AGA, acesta mi-a spus ca intentioneaza sa conteste toate deciziile luate. In acest moment, nu se stie exact daca fostul lider de la Tepro a apucat sa faca aceste contestatii, care pot fi formulate in termen de 30 de zile de la data adoptarii deciziei. Unii sindicalisti de la Tepro sustin ca el a facut acest lucru, altii, insa, nu stiu. Pentru a putea impiedica derularea procesului de disponibilizare, trebuie sa vedem exact daca aceste contestatii au fost facute in intervalul impus", a spus Ioana Dornescu.
Sahleanu a declarat la acea vreme ca a contestat decizia 162, ce facea referire la persoanele nominalizate sa evalueze investitiile firmeii cehe; decizia 163, care prevedea majorarea capitalului social al societatii cu investitiile efectuate; decizia 164, privind modificarea actului constitutiv al comisiei de cenzori, prin introducerea a doi cenzori, ambii cehi; decizia 165, referitoare la aprobarea rezultatelor economico-financiare pe primele sase luni ale anului in curs; decizia 166, privind aplicarea planului Lopez, si decizia cu numarul 167, care prevedea modificarea componentei Consiliului de Administratie, in care nu mai aparea nici un reprezentant al actionarilor rezultati in urma programului de privatizare in masa (PPM).

Ultimul plan de afaceri al lui Zemek a fost respins

Pe 1 septembrie, presedintele Consiliului de Administratie al FPS, Radu Sarbu, primea un nou plan de afaceri elaborat de Zelezarny Veseli, referitor la Tepro. "Radu Sarbu a respins planul de afaceri propus de catre Zelezarny Veseli, in urma analizei datelor prezente in acel proiect", a precizat seful FPS Iasi. Pentru a putea trece la un nou program de disponibilizari colective, firma ceha a expus o serie de date referitoare la productivitatea muncii, fiind prezentate in paralel cele de la Tepro cu cele de la unitatea din Cehia.
"Totul s-a bazat pe un calcul gresit, care era menit sa induca in eroare conducerea FPS. Pe hartie, productivitatea muncii la unitatea din Cehia era net superioara pe cap de salariat, fata de datele societatii iesene. Calculatia sa facuse, insa, intentionat gresit: daca pentru unitatea din Cehia valoarea se raportase numai la muncitorii implicati direct in productie, la laminorul la rece, pentru Tepro fusese luat in calcul si laminorul la cald, care prezinta alte norme de productie, si personalul auxiliar. De aici si diferenta mare rezultata pe hartie, in ceea ce priveste productivitatea muncii", a mai spus Ioana Dornescu. Fiind informat asupra acestei diferente, Radu Sarbu a respins planul de afaceri propus de Zelezarny Veseli. In plus, tot la acea data, pe 1 septembrie, presedintele FPS a refuzat in scris semnarea unui act aditional prin care termenul de realizare a investitiilor sa fie prelungit.
Mihai ANDREI
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1421 (s) | 22 queries | Mysql time :0.030485 (s)