Titlurile zilei

Cinci biserici istorice aflate în orașul Iași riscă să dispară! Peste 10 milioane de euro le-ar putea salva de la ruină – GALERIE FOTO

Publicat: 14 aug. 2020
În orașul Iași, locul recunoscut din România cu cele mai multe biserici istorice, valoroasele lăcașe de cult au căzut în ruină și abandonate total
Mari și istorice biserici din orașul Iași, monumente valoroase au fost abandonate și lăsate în ruină

Cinci biserici istorice din Iași riscă să dispară și să ajungă doar o ruină. Asta cu toate că urbea moldavă are cele mai multe biserici din România (date raportate la anul 2008)! Așadar, dacă în 1990 erau 43 lăcașe de cult, acum sunt 71 de ctitorii. Nu mai puțin de 30 dintre acestea sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice

Doar ruină, nepăsare și abandon pentru o parte dintre bisericile istorice aflate în orașul Iași! Paradoxul este că urbea moldavă are cele mai multe biserici din România. Dacă în 1990 erau 43 lăcașe de cult, acum sunt 71 de ctitorii. Nu mai puțin de 30 dintre acestea sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Aici, multe dintre edificiile ecleziastice se află „în suferință”, lipsa fondurilor făcând ca ele să se degradeze de la an la an.

Lista cu bisericile istorice și monument din Iași, lăsate în ruină și abandonate

Printre lăcașurile de cult care necesită reabilitare și restaurare urgentă se află: Biserica „Zlataust”, anume parohia Sfântul „Ioan Gură de Aur” – Biserica Zlataust, unde este preot Popa Gheorghe, Biserica „Sfântul Haralambie”, unde este preot paroh Radu Brânză. Tot aici sunt incluse: Biserica cu hramul „Sfinții Atanasie și Chiril”, cu preot paroh Dumitru-Gică Păduraru, Parohia „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou”- Biserica „Nicoriță”, cu preot paroh Ioan Leonte și Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, cu paroh Gavriil Ursu.

Punctual, la „Sfântul Haralambie” preotul Brânză are în lucru un proiect de restaurare, la „Sfinții Atanasie și Chiril” a demarat reabilitarea, însă pe fondul lipsei finanțării de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, aceasta stagnează. La Biserica „Zlataust” nu a demarat o acțiune care să vizeze refacerea valorosului edificiu de cult în timp ce „Sfântul Nicolae Domnesc”, loc unde au fost descoperite și o serie de vestigii istorice în anul 2016, lucările de restaurare și reabilitare au fost sistate tot din lipsa susținerii financiare. În consecință, inclusiv ceea ce s-a găsit lângă lăcașul de cult va fi acoperit. În final, chiar dacă în următoarele două luni urmează a se face recepția lucrărilor de reabilitare la exterior, la Biserica „Nicoriță” nu au fost alocate fonduri (de la Ministerul Culturii) și pentru restaurarea la interior.

Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur – Zlataust”, monument de arhitectură din patrimoniul istoric al României

Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur – Zlataust” este monument de arhitectură din patrimoniul istoric și arhitectural al României. Biserica actuală a fost zidită pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn, cu temelia din piatră, ridicată de Ștefan Tomșa al II-lea, cel pe care, în primii ani ai secolului al XVII-lea, îl aflăm preocupat de configurarea urbanistică a unei zone mai largi din preajma acestei biserici. Edificiul actual a fost construit de Gheorghe Duca Voievod. Pe vremuri, orașul Iași a avut ca cimitir central curtea Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur”. Astfel, în interiorul și în curtea bisericii se mai păstrează unele din necropolele și monumentele existente în acel cimitir. Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur – Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut și cu o tainiță în care puteau fi ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie.

Biserica „Sfântul Haralambie”, așezată într-una din cele mai frumoase zone ale încărcatului de istorie oraș Iași

Biserica parohiei „Sfântul Haralambie” este așezată într-una din cele mai frumoase zone ale încărcatului de istorie oraș Iași. Unul dintre cele mai frumoase aspecte în istoria parohiei îl constituie legenda „Haralambie” consemnată de către Mihail Sadoveanu în „Hanul Ancuței” în care se vorbește despre cei doi frați. Este vorba de Gheorghe și Haralambie Leondarie, veniți din părțile Epirului, bas ceauși în slujba domnitorului Constantin Ipsilanti (1799-1801, 1806). Haralambie devenind haiduc, domnitorul deleagă pe fratele acestuia, Gheorghe, să-l captureze pe fratele tâlhar. Într-o tentativă de capturare, undeva lângă mănăstirea Văratec, deși nu asta a dorit, Gheorghe îl ucide pe Haralambie. Împlinind porunca domnească, predă domnitorului capul fratelui ucis, dar Gheorghe pleacă din slujirea domnului și, ca Dumnezeu să-i ierte păcatul uciderii de frate, zidește biserica cu Hramul „Sfântul Haralambie”.

Biserica cu hramul „Sfinții Atanasie și Chiril” este amplasată în centrul vechi al orașului și a fost construită între anii 1672-1674

Biserica cu hramul „Sfinții Atanasie și Chiril” este amplasată în centrul vechi al orașului Iași și a fost construită între anii 1672-1674. Despre ctitor, istoricii nu au căzut de acord asupra unuia. Se vehiculează numele doamnei Margarita, soția domnitorului Simion Movilă, iar alții vorbesc despre un ierarh cu numele Atanasie Patelaros, ierarh care era administrator al bunurilor mănăstirești grecești din Moldova. Biserica a fost distrusă de un incendiu, în secolul al XIX-lea, apoi a fost afectată de bombardamentele din cel de-Al Doilea Război Mondial și de cutremurele care s-au succedat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Inițial, biserica a fost pictată, dar astazi nu se păstrează nimic din pictura bisericii. Perimetrul în care a fost construită biserica era în afara zidurilor cetății vechi a orașului Iași, pe locul numit „Cimitirul săracilor”.

Parohia „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou”-Biserica „Nicoriță” este un monument istoric frumos și interesant care ocupă o poziție dominantă pe versantul Tătărașilor

Biserica „Nicoriță” este un monument istoric frumos și interesant care ocupă o poziție dominantă pe versantul Tătărașilor. Înainte de această biserică, pe acest loc, se afla o biserică de lemn, ridicată de fiica evlavioasă a unui boier, în amintirea că în acea poiană prin care trecea drumul mare ce mergea spre răsărit, au poposit moaștele „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, în anul 1402, înainte de intrarea în Iași, unde au fost primite de voievodul Alexandru cel Bun la Mănăstirea Sf. Sava. Mai târziu, și anume în anul 1627, hatmanul Nicoară sfetnicul și cumnatul domnitorului Miron Barnovschi a ridicat actuală biserică pe locul celei dintâi.

Pe vremea aceea, toată partea de răsărit a orașului Iași era acoperită de codrii deși, la marginea cărora erau așezați lucrătorii forestieri, pentru care s-a construit această biserică. Înzestrată de Miron Movila Barnovschi voievod cu multe moșii, sate, mori, iazuri și sălașe așezate de-a lungul Moldovei din tinuțul Hotinului și până la Galați. Biserica Nicoriță a devenit mănăstire de călugări. Ea a fost închinată locurilor sfinte de la Ierusalim și a depins de așezământul Sf. Mormânt. După secularizarea averilor mănăstirești din 1864, călugării au plecat, iar mănăstirea a devenit parohială.

Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” aduce date valoroase legate de modul în care au fost puse bazele așezării urbane numite Iași

Studierea Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iași este foarte importantă pentru ilustrarea modului cum a apărut și evoluat orașul Iași. Biserica a fost construită de Ștefan cel Mare în anii 1491-1492, pe locul unei biserici mai vechi, ale cărei urme s-au pierdut, din pricina felului defectuos în care s-a făcut reabilitarea din anii 1884-1904. Lăcașul a trecut prin multe reparații capitale în veacurile XVII-XVIII, reparații și adaosuri care i-au schimbat forma inițială. Probabil, Antonie Ruset, în anul 1677, a extins cu încă două altare biserica. Toate extinderile au fost înlăturate de arhitectul Andre Lecompte du Nouy, fără însă a întocmi relevee edificatoare cu toate intervențiile sale. În această perioadă, s-au pierdut multe inscripții, inclusiv pisania lui Ștefan cel Mare, care a fost descoperită în molozuri de istoricul Nicolae Iorga și reamplasată pe biserică în 1929.

În cursul cercetărilor s-au descoperit vechi înmormântări din cimitirul bisericii, un cavou cu multe oseminte reînhumate, vechi inscripții aruncate prin molozuri, fundații de la chiliile mănăstirii, precum și fragmente din fundațiile bisericilor desființate la restaurarea din 1884-1904. Interesant este că, în anul 2016 au fost scoase la iveală și vechi morminte, un cavou sau monede medievale.





Comentarii
  • Și onor B.O.R. aștepta bani de la muritorii de rând. Poate 5000 de copii traiesc in mizerie,poate 10000 de batrâni traiesc de azi spre mâine. Iar popii,majoritatea, nu stiu ce sa mai faca bu banul negru,ca doar nu da chitanta,bon fiscal ,factura. Cea mai tare fabrica de facut bani= BOR

  • pai sunt bani nerambursabili de la UE pentru patrimoniu si cultura, dar daca CL si CJ-urile nu vor sa atraga aceste fonduri, noi ce sa le facem? sa le mai faca de altadata pokii reclama partidelor si primarilor in campaniile electorale.

  • Un articol de doi bani… Domnule Hutanu, in ce an v-ati documentat despre starea acestor biserici? Spre ex. biserica Nicorita este restaurata si consolidata de aproape 2 ani. Poate scrieti articolul facand teren, nu din fața calculatorului.

  • Cred ca autorul articolului are probleme cu orientarea in timp si spatiu. La data la care apare aceasta informatie, Biserica Zlataust finalizeaza prima parte dintr-un amplu proiect de restaurare, a fost schimbat acoperisul si inlocuit cu tabla de cupru, refacuta o parte de fatada, etc. Cred ca ramaneti dator cu niste scuze fata de credinciosii care, alaturi de preot, s-au implicat si au sustinut aceste costisitoare proiecte.

Adauga un comentariu