Actualitate

Cine e beneficiarul moțiunii de cenzură?

Publicat: 31 iul. 2020
Sorin Roșca Stănescu
Sorin Roșca Stănescu

E bătută în cuie. Cel puțin la modul declarativ. Probabil și în fapt. La mijlocul lunii august, PSD introduce moțiunea de cenzură. Marcel Ciolacu chiar s-a grăbit sau chiar s-a pripit anunțând că a strâns numărul necesar de semnături. Întrebarea cheie acum este în folosul cui va fi dat jos Guvernul Orban 2 și jumătate? Cine e beneficiarul moțiunii de cenzură?

Niciodată până în prezent președintele Klaus Iohannis nu a lansat o acuzație atât de gravă la adresa PSD, pe care l-a etichetat frecvent fie drept „ciuma roșie”, fie drept un partid al corupților. Dar joi s-a întrecut pe sine. A afirmat cu subiect și predicat că, în mod deliberat, PSD a acționat în așa fel, utilizând levierul parlamentar, încât numărul contaminaților cu coronavirus să crească exponențial. Și că trebuie nici mai mult nici mai puțin decât să-și asume victimele. Este o acuzație penală, întrucât dacă așa ar sta lucrurile și dacă procurorii s-ar pune în mișcare cu succes în această direcție, rolul jucat de PSD s-ar lăsa cu ani grei de închisoare.

Nu e deloc o joacă și nici un simplu act de retorică să provoci decesul a sute de oameni. Dar am toate motivele să cred că domnul Klaus Iohannis a jucat teatru. S-a arătat atât de dur față de PSD, încât să îndepărteze astfel cât mai mult bănuielile de blat politic cu Marcel Ciolacu. Un argument suplimentar în acest sens, dincolo de cel legat de logica formală, este că a utilizat acest prilej al teatralei sale declarații de presă, pentru a întărâta și conducerea UDMR. Pe care a acuzat-o din nou, tam-nesam, de secesionism. Cum că vrea să destructureze România printr-o separare a Ținutului Secuiesc. A vrut astfel să se convingă – și a reușit – că la moțiunea de cenzură vor vota și parlamentarii UDMR pentru căderea Guvernului. Ca să nu existe în acest sens nicio surpriză.

Într-un blat politic la un asemenea nivel, fiecare parte trebuie să joace cât mai tare posibil. Și să ascundă cât mai mult conținutul înțelegerilor încheiate în spatele ușilor închise. Așa că și reprezentanții PSD au simulat o reacție furibundă. Primul care a ieșit în fața presei și, implicit, a opiniei publice, cu un text scris pe care îl studia copios, a fost drona dronei, respectiv Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt mai degrabă al lui Marcel Ciolacu decât al PSD. Pe un ton onctuos, acesta i-a adus la rândul său acuzații grave lui Klaus Iohannis și a anunțat că PSD trântește Guvernul în a doua parte a lunii august. Firește, după ce și-a încărcat bine bateriile, a ieșit la rampă cum era de așteptat și Marcel Ciolacu. Care a întărit amenințările lui Romașcanu. Dar tot ieri am auzit și o declarație a lui Kelemen Hunor. Și UDMR s-a săturat până peste cap de Guvernul Orban 2 și jumătate, cu observația că, spre deosebire de Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor nu joacă teatru.

Teoretic există într-adevăr toate premizele ca Guvernul Orban 2 și jumătate să fie întors cu roțile în sus. În PSD există o presiune infernală a aleșilor locali, care observă zi de zi pe pielea lor cum Guvernul Orban pompează bani grei în primăriile PNL, dar și în primăriile alese pe sprânceană ale pesediștilor dispuși să-și schimbe tabăra. Proces de acum declanșat, aflat în plină desfășurare și extrem de periculos pentru rezultatul alegerilor, din perspectiva PSD.

Marcel Ciolacu împușcă mai mulți iepuri dintr-o lovitură. Introducând moțiunea de cenzură, diminuează efectul acuzațiilor, din interiorul și din exteriorul partidului, legate de blatul în care se află cu Klaus Iohannis. Conform cărora îi face președintelui treaba murdară, transformând PSD în cap de berbec împotriva lui Ludovic Orban, care deja și-a construit o camarilă puternică pe bani publici. La rândul său, încearcă să beneficieze astfel de prezumția de nevinovăție legată de combinația sa cu Klaus Iohannis prin intermediul statului subteran, al cărui dronă este. Al doilea iepure este că, în preajma Congresului PSD, pe care îl va simula în curând, Macel Ciolacu încearcă să vină nu numai imaculat, ci și triumfător, cu argumentul că a dat Guvernul jos. De altfel a și anunțat că-și asumă răspunderea pentru reușita moțiunii de cenzură.

La rândul său, Iohannis va fi cu mâinile dezlegate pentru a face următoarea mișcare. Iar următoarea mișcare va fi că, utilizând prerogativele constituționale, după organizarea unor consultări formale, va desemna pe cine vrea el în poziția de candidat de premier. Și se va grăbi sau nu se va grăbi. Pentru că va avea și posibilitatea să-l lase pe Orban 2 și jumătate vulnerabilizat, frăgezit și mult mai disciplinat în continuare la butoanele de la Palatul Victoria.

Cum se spune, toată lumea iese câștigată din această afacere. Mă refer la lumea politică. Căci populația României, chiar dacă e în bună parte furioasă pe ceea ce se întâmplă, mai ales în ceea ce privește pensiile și alocațiile de stat pentru copii, dar și gestionarea pandemei și a economiei, și vrea realmente să vadă sânge pe pereți, tot nu va ieși în câștig din această urâtă combinație politică.

P.S.: Nu aș vrea că cineva să-și imagineze, din PSD sau de aiurea, că nu sunt în temă cu manevrele de la vârful PSD a patru dintre cei mai exerimentați strategi. Să-i numim: Viorel Hrebenciuc, Octav Cozmâncă, Miron Mitrea și Vasile Dâncu. Despre surprizele pe care ni le oferă aceștia, voi vorbi în curând.





Adauga un comentariu