Cine l-a bătut prima oară pe Ștefan cel Mare? Cele mai bune bancuri despre voievodul moldovean

Știți cine l-a bătut prima oară pe Ștefan cel Mare? Dacă ați răspuns: garnizoana maghiaro-munteană, în cadrul Primului asediu al cetății Chilia, din 22 iunie 1462, ați greșit! Răspunsul îl veți găsi în acest articol.

De-a lungul timpului, pe internet, au circulat o mulțime de bancuri cu și despre Ștefan cel Mare, care mai de care mai amuzante. De aceea, noi v-am pregătit o selecție cu cele mai savuroase glume despre voievodul Moldovei. Acestea sunt doar un pamflet și trebuie tratate ca atare.

Cine l-a bătut prima oară pe Ștefan cel Mare: Răspunsul este foarte simplu!

1. În timpul unei bătălii, Ştefan cel Mare spune să nu se mai omoare ca proştii şi propune să se întâlnească peste un an, fiecare să aducă câte un câine să se lupte. Peste un an se întâlnesc, turcii aduc un pitbul mare,fioros, iar românii aduc un pechinez şi încep să se lupte.Deodată pechinezul înghite pitbulul. Mehmed supărat îi spune lui Ştefan: -Cum e posibil aşa ceva, am dat o grămadă de bani pentru a antrena câinele. -E eu am cheltuit toţi galbenii pentru a-i face operaţie estetică crocodilului meu.

stirilebzi.ro

Veste proastă pentru pensionari! Banii ajung mai târziu de Paşte!

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

2. Ştefan cel Mare, trezindu-se după un vis de groază cu ţara în primejdie, măreţ se scoală din mormânt. – Unde sunteţi oştenii mei? – La Turci, la All Inclusive, Măria Ta!

3. Proful: – Bine! Ei, copii, după ce am vorbit atât de mult despre conducătorii de seamă ai ţării noastre, spuneţi-mi şi mie care dintre ei vi s-a părut mai luminat? – Ştefan cel Mare? – Bravo, Vasilică! De ce crezi tu asta? – Cum de ce? L-am văzut noaptea, la Iaşi, călare pe cal, încadrat de nu mai puţin de patru reflectoare!

4. – Oştenii mei! Vom lupta până la ultima suflare! Dacă vom câştiga această luptă aprigă, cu siguranţă vom intra în istorie! – Uraaaaa! Din mulţime se aude greu o voce; – Ştim, Măria-Ta! Pe dumneata te va pomeni ca Ştefan cel Mare, iar pe noi popa!

5. Vine un sol turc la poarta lui Ştefan cel Mare. Un străjer fuge repede să-l anunţe pe domnitor: – Mărite, la poartă e un sol turc care vrea sa vă vorbească! – Şi ce vrea? întrebă Ştefan. – Nu ştiu, a spus doar ca „Vreau cu Maria Sa!” – Asta nu se poate! Orice s-ar întâmpla, dar pe Maria mea nu i-o dau nici în ruptu’ capului!

6. Dacă Dumnezeu crea internetul de la începutul lumii astăzi ştiam şi noi ce statusuri aveau marile personalităţi istorice la messenger, de exemplu: Ştefan Cel Mare: – „Da-ţi un buzz când năvălesc turcii” sau „Plecat să zidesc o mânăstire”! Adolf Hitller: – „Supărat, mi-a venit factura la gaz” Ultimul status al Prinţesei Diana: – „Caut şofer cu experienţă” Ion Creanga: – „La cireşe, BRB” Ultimul status al lui Nicolae Ceauşescu: – „La un Counter Strike” Osama Bin Laden: – „Invisible to everyone!” Ana lui Manole: – „Prin casă”

7. – Cine l-a bătut prima dată pe Ştefan cel Mare? – Mama lui.

8. Ştefan cel Mare umbla cu voinicii după el prin Ţara Moldovei. Trecând pe lângă un lan de grâu, aud o voce dumnezeiască ce cânta de se oprea în loc apa izvoarelor şi amuţeau păsările câmpului. Ştefan se îndreptă spre locul cu pricina, prin grâul înalt cât omul, şi zări un prunc ca de vreo zece ani ce cânta cu atâta foc. – Cum te cheamă, pruncule cu glas de aur?, întrebă Ştefan. – Gică Petrescu, Măria Ta.

9. Stefan cel Mare se duce la amanta lui după o bătălie grea. Bate în poarta castelului şi strigă: – Ana deschide poarta că nu mai pot!!!!!! Ana îi răspunde: – Nu mai ţipa Măria Ta că trezeşti vecinii! Ştefan bate şi strigă din nou din nou: – Ana deschide poarta că nu mai pot!!!!!! – Măria Ta, trezeşti copilul! – Deschide Ana! Că dacă ai şti cu ce bat în poartă..

10. Ştefan cel Mare stătea în sala mare a palatului şi se uita la video. Un film meseriaş cu Van Damme. La un moment dat, intră aprodul Purice ca o vijelie în sală şi spune pe nerăsuflate: – Măria Ta, a intrat turcul în ţară! – Sunt mulţi?, întreabă Ştefan. – Câtă frunză şi iarbă, Măria Ta! – De unde naiba facem rost de atâtea scaune, aproade Purice?!