News Flash:

Cine ne apara?

5 Aprilie 2008
1249 Vizualizari | 1 Comentarii
Alexandru Dobrescu
"Cui sa ma plang, domnule?", m-a intrebat o cunostinta ramasa, prin jocul imprejurarilor ajutate de ticalosia semenilor, si fara slujba, si fara casa, ba chiar si fara familie. "Unde sa-mi caut dreptatea?" Altadata as fi stiut ce sa-i raspund. Insa acum nu pot decat sa ridic neputincios din umeri. Sa-l trimit la justitie? Dar caile justitiei sunt atat de intortocheate, ca sansa de a ajunge sa vada dreptatea cu ochii le surade, daca le surade, numai persoanelor cu nedezmintita longevitate. Si, apoi, recursul la lege inseamna neaparat bani, multi bani, pe care tocmai nedreptatitii nu-i au. Sa-l trimit la barbatii nostri politici, alesi tocmai ca sa vegheze la binele alegatorilor? Dar barbatii politici, indiferent de culoare, nu dorm de grija cetatenilor doar in scurtele rastimpuri ale campaniilor electorale, cand promit orice, dupa care isi pun siragurile de promisiuni la pastrare, de unde sa le scoata intacte in preajma alegerilor viitoare.

Sa-l trimit la autoritatile administrative, locale si centrale? Dar urechile acestor autoritati sunt prin traditie surde la ofurile cetateanului, al carui rost pe lume se reduce, in ochii lor, la plata impozitelor si taxelor. Sa-l trimit la presa? Dar presa nu se mai omoara demult dupa asemenea cazuri. Ea umbla cu limba scoasa dupa senzational si cancan, alimentele de baza ale cititorului de gazete. Si, chiar de s-ar ocupa, la ce bun? Pentru ca tot nu o ia nimeni in seama. Ar mai ramane ceea ce se cheama "societatea civila", glasul neadormit al constiintei civice, acea puzderie de organisme declarate neguvernamentale si autoinvestite cu misiunea de a veghea la buna functionare a institutiilor statului. Numai ca "societatea civila" nu e "civila" decat in actele de nastere, primind, deodata cu laptele matern, si priceperea de a cocheta cu oricine se arata dispus a-i satisface capriciile de "dama bine". Faptul ca intre maretele-i proiecte figureaza ca o prioritate si legiferarea prostitutiei, nu trebuie sa mire pe nimeni. Caci ar capata astfel drept de practica la vedere o meserie pe care, rea de musca precum o stim, "societatea civila" a exercitat-o pana acum cu fereala clandestinitatii. Asa ca bietei mele cunostinte, ramase si fara slujba, si fara casa, si fara familie, si nu din vina ei, nu-i ramane decat fie sa-si descarce amaratul suflet unuia si altuia, fie, daca-i va mai fi ramas o farama de idealism, sa se lupte cu morile de vant.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

fara slujba fara casa dreptatea societatea civila
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

George  | #33155
Noi ne aparam domnule Dobrescu , atunci cand societatile nu mai razbesc de impilare si opresiune , le dau grangurilor in cap, din cand in cand adica o data la 25 de ani. Vai de biata Romanie, tara unde este bine sa fii doar curva sau talhar sau amandoua daca se poate. Trebuie safie o tragedie sa fii om normal in Romania! Si eu , tampitul de mine , care vroiam sa ma repatriez!!! Bine ca nu am facut-o! Vivat Australia, tara mea, umana , decenta si dreapta.

George Smadu, Australia
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1475 (s) | 22 queries | Mysql time :0.017568 (s)