News Flash:

Clipa de cumpana - ultimul editorial al lui Adrian Paunescu

5 Noiembrie 2010
1491 Vizualizari | 0 Comentarii
Poetul Adrian Paunescu a publicat, in ziarul Ring, cu putin timp inainte de a intra in agonia mortii, un ultim editorial in care vorbea despre clipa de cumpana prin care trece.

"Exista, probabil, pentru fiecare dintre noi, o clipa de cumpana în care, constient sau intuitiv, o ia într-o directie a vietii, care îi modifica tot traseul viitor. Am vazut rude si prieteni alegându-si calea. Nu în fiecare zi apar aceste raspântii. Eu însumi, cu puterea de a selecta, pe care o dobândisem la acea vârsta, am reusit sa descopar, prin ceata tineretii, catre ce sa ma îndrept. Sau, poate, asa îmi spunea sa fac invizibilul supraveghetor al ratacirilor noastre prin destin. Au fost si momente grele. În august 1990, dupa prima mea întoarcere la Chisinau si la Copaceni, în Basarabia, m-am îmbolnavit si parca nu mai aveam nicio putere asupra trupului meu. Ma gazduia familia Grigore Vieru. Eu asteptam sa ma întorc la Bucuresti, pentru a încerca sa ma refac. Grigore m-a internat în spital. Facusem fibrilatie si dubla pneumonie. Medicii români, rusi si ucraineni din Spitalul Republican al Moldovei s-au ocupat inspirat si sârguincios de mine si, dupa nu putine zile, am plecat refacut la Bucuresti. Trecusem printr-o clipa de cumpana.

Au trecut 20 de ani si în ornicul meu bate o noua clipa de cumpana. Pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, trebuie sa ma despart de ai mei si sa încerc o reîncarcare profunda a bateriilor organismului. De când am acceptat aceasta solutie, în ochii mei s-au schimbat toate: si culorile, si miscarile lumii, si scara de valori. Au retrogradat vanitatile si s-au impus brusc, din nou, valorile etern umane. Mi-am dat seama, înca o data, ce mult conteaza sa nu fii singur pe pamânt. Mi s-a aratat, întreaga, nimicnicia de a ma supune banului si puterii, desi, fara un minimum de bani si de putere, nici unul dintre noi nu si-ar putea procura alimente, medicamente, confortul elementar. Dar atât. Cursa nebuneasca om contra om mi-a aparut ca o maladie de origine straina. Una e competitia si alta - ura devenita lege a supravietuirii.

Nici macar n-am puterea sa-mi imaginez pâna la capat cum ar fi aceasta despartire de ai mei daca s-ar transforma din temporara în definitiva. Si nici nu stiu ce simt în plus mi-ar trebui ca sa-mi dau seama, din vreme, de aceasta posibilitate care nu trebuie niciodata exclusa. (...)

Pur si simplu, e ca si când as pleca în sat, la niste prieteni, sa fac rost de niste jaratic, sa reaprind focurile din sobele casei mele, odata cu venirea iernii. Si, iarasi, cât de important e sa nu fii singur pe pamânt! Când existi si în constiinta altora, e ca si când te-ai transforma, din unul, în mai multi. Astfel, chiar amenintarea cu disparitia, devine mai putin eficienta, daca e sa te elimine din constiinta tuturor."


adrian paunescu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.7061 (s) | 22 queries | Mysql time :0.561764 (s)