News Flash:

Comunele care si-au lasat pamanturile parloaga

18 Iunie 2008
1933 Vizualizari | 0 Comentarii
Comunele care si au lasat pamanturile parloaga
• Cu toate ca judetul Iasi are un potential agricol foarte ridicat, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata in special din cauza faramitarii terenurilor si a gradului mare de saracie care ii determina pe micii producatori sa practice o agricultura de subzistenta • Comunele iesene cu cea mai slaba productivitate agricola sunt Madarjac, Oteleni si Tibana • Exceptand anul 2007, in care seceta a afectat principalele culturi din tot judetul, in anii trecuti aceste comune au avut o productie injumatatita fata de localitatile fruntase • Cea mai slab cotata din punctul de vedere al productivitatii agricole este comuna Tibana, unde productia la principalele culturi a fost mult sub medie


Cu toate ca judetul Iasi are un potential agricol foarte ridicat, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata in special din cauza faramitarii terenurilor si a gradului mare de saracie care ii determina pe micii producatori sa practice o agricultura de subzistenta. Comunele iesene cu cea mai slaba productivitate agricola sunt Madarjac, Oteleni si Tibana. Exceptand anul trecut, in care seceta a afectat principalele culturi din tot judetul, in anii trecuti aceste comune au avut o productie injumatatita fata de localitatile fruntase. Astfel, in anul 2006, in localitatea Madarjac, productia medie la culturile de grau si porumb a fost de doar 2.500 de kilograme pe hectar. In comuna Oteleni, productivitatea a fost si mai scazuta, respectiv de doar 2.000 de kilograme pe hectar la culturile de porumb si de doar 1.300 de kilograme pe hectar la culturile de floarea-soarelui. Cea mai slab cotata din punctul de vedere al productivitatii agricole este comuna Tibana, unde productia la principalele culturi a fost mult sub medie. In 2006 a fost realizata o productie medie de 2.100 kilograme pe hectar la culturile de grau si porumb si de 1.300 kilograme pe hectar la culturile de floarea-soarelui. Specialistii din domeniu sustin ca, din cauza saraciei, micii proprietari au ajuns sa practice o agricultura de subzistenta, fara nici un fel de posibilitate de dezvoltare a fermelor. "O mare problema pentru judetul Iasi este divizarea terenurilor. Producatorii agricoli trebuie sa constientizeze necesitatea comasarii terenurilor. Micii proprietari nu-si pot permite investitii majore care sa le creasca productivitatea. Cei mai multi practica o agricultura de subzistenta, numai pentru consumul propriu. Prin comasarea terenurilor, producatorii ar putea amortiza mult mai usor eventualele investitii, ar creste productivitatea si ar avea sanse mai mari la comercializare sau la accesarea diferitelor finantari", a declarat Neculai Olariu, directorul executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi. Daca in urma cu doar patru-cinci ani productia agricola la principalele culturi situa judetul pe primele locuri din regiune, in prezent aceasta resursa nu mai poate fi valorificata, productivitatea fiind scazuta la majoritatea culturilor.

Productie dubla in trei comune iesene

La polul opus, comunele iesene care se pot lauda cu o productivitate peste medie sunt Bivolari, Ipatele si Tiganasi. In aceste zone, producatorii au deschis tot felul de exploatatii agricole, prin intermediul carora au reusit sa diversifice culturile lucrate. Astfel, in 2006, in comuna Bivolari productia medie la culturile de grau a fost de peste 2.730 de kilograme la hectar, iar la culturile de porumb de 4.108 kilograme. Fruntasa la productia agricola este comuna Tiganasi, unde productia medie a fost de 4.072 de kilograme pe hectar la culturile de grau si peste 4.760 kilograme la culturile de porumb. Reprezentantii DADR Iasi sustin ca diferentele mari privind productia in aceste comune este justificata de cresterea numarului de exploatatii. "Comunele in care agricultura este realizata in sistem organizat au o productivitate mult mai ridicata. Unde nu exista nici o societate de profil, producatorii se limiteaza la suprafete mici, motiv pentru care si productia este mica. Cauzele care determina o productivitate scazuta sunt imposibilitatea aplicarii tehnologiilor optime, inexistenta mijloacelor mecanice, imposibilitatea utilizarii fondului de seminte certificat, precum si intretinerea culturilor doar prin lucrari manuale", a precizat Neculai Olariu.


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4439 (s) | 22 queries | Mysql time :0.308860 (s)