News Flash:

Comunitatea Europeana face bani negri in Romania

19 Decembrie 2001
981 Vizualizari | 0 Comentarii
•Deseuri de contrabanda •Cum se fac banii negri cu "ajutorul" firmei BMT Romania SRL, cu sediul in Iasi •Sute de tone de deseuri metalice, valorand miliarde de lei, sunt valorificate ilegal pe piata interna, desi ar fi trebuit sa ajunga peste granita •Cotidianul ZIUA de Iasi a sesizat Directia Regionala Vamala despre neregulile existente la BMT Romania •Firma BMT din Belgia este total straina de aceasta mica afacere pusa la cale de reprezentantul ei la Iasi si de managerii romani

O gaura neagra pentru economia tarii o reprezinta mecanismele prin care o mare parte a agentilor economici se sustrag de la plata obligatiilor catre bugetul de stat. Neplata accizelor, a taxelor vamale si a TVA-ului aferent la tigari, alcool si carburanti sunt principalele modalitati prin care oamenii de afaceri au eludat bugetul statului cu mii de miliarde de lei in anii trecuti. La acea data, Ministerul de Finante a reusit sa stapaneasca, pana la urma, acest fenomen. Inventivi cum sunt in materie de furt, romanii au mai descoperit un traseu, ce-i drept nu atat de profitabil, folosind ca paravan firmele care lucreaza in sistem lohn. Dupa procesarile de melasa si titei in fabricile, respectiv rafinariile romanesti, din care rezulta benzina si alcool de contrabanda, s-a inventat afacerea cu deseuri de contrabanda. Sa explicam, mai intii, ce presupune derularea unui contract in sistem lohn.

Contracte in sistem lohn

Marile firme din Comunitatea Europeana si nu numai, profita de mana de lucru ieftina din Romania. Astfel, intre firma din strainatate si cea romaneasca se incheie un contract in sistem lohn. Partea straina vine cu materia prima, know-how-ul si desfacerea produsului, iar partea romana asigura forta de munca si participa la afacere punand la dispozitie utilajele. Pentru acestea, firma romaneasca incaseaza contravaloarea prestatiei pe fiecare produs. In Romania s-a dezvoltat acest sistem in randul fabricilor de confectii textile, unde se incaseaza in jur de 5-6 $ pe fiecare piesa simpla lucrata (bluze, fuste, etc.) sau 15-20 $ in cazul pieselor mai complexe (pantaloni, geci, etc). Pentru ca acest sistem sa functioneze, Guvernul Romaniei a redactat un act normativ numit "regim de perfectionare activa", care stipuleaza ca materia prima intrata in Romania prin contract in sistem lohn este scutita de TVA, taxe vamale si comision vamal, cu conditia ca dupa ce se termina de prelucrat in Romania, in maxim 2 ani produsele si deseurile rezultate sa se exporte acolo unde cere partenerul strain. In cazul in care nu exporta integral marfa intrata, partenerul roman trebuie sa achite la bugetul de stat obligatiile de plata.

Cum se fac banii negri cu "ajutorul" firmei BMT Romania

BMT Romania SRL, o firma romaneasca cu capital strain, a dezvoltat la Iasi o sectie de confectii metalice si roti dintate, dand de lucru la circa 800 de muncitori. Astfel, s-au creat conditiile unui contract in sistem lohn, partile contractante fiind BMT Romania (partea romaneasca) si BMT Belgia (partenerul strain). BMT a trimis la Iasi materie prima (tabla si bare de otel), iar BMT Romania le-a prelucrat in produse finite si le-a exportat. Deseurile ramase in urma prelucrarii ar fi trebuit, de asemenea, sa fie exportate, dupa o procedura bine stabilita. Ministerul Industriei face o analiza a circuitului de productie, stabileste procentul de deseu din materia prima intrata si elibereaza un aviz de export pentru o anumita cantitate de deseuri. Pentru exportul deseurilor si spanului rezultat in urma prelucrarii materiilor prime, BMT Romania a incheiat un contract cu firma romano-moldoveneasca L&D, cu sediul la Chisinau, condusa de omul de afaceri Leonard Dabija. Conform acestui contract, L&D cumpara de la BMT Romania span si deseuri la pretul de 8 dolari pe tona si se obliga sa le exporte, incheindu-se in acest mod "regimul de perfectionare activa". In ciuda semnarii acestui contract, firma L&D nu a mai exportat spanul si deseurile cumparate de la BMT Romania si, probabil, le-a valorificat pe piata interna. Pretul cu care se vand astfel de deseuri metalice (capete de bara, bucati de tabla) este de 25 - 45 dolari pe tona, in timp ce spanul se vinde cu 20 $ pe tona. Facand un calcul simplu rezulta un profit de maxim 37$ pe tona, iar pentru 1.000 tone de deseuri pe care le produce BMT Romania pe trimestru, "profitul"se ridica pana la 37.000$, adica nu mai putin de1,2 miliarde lei. Acestia sunt bani negri si ajung la cei care patroneaza afacerea BMT in Romania. Gurile rele spun ca aceasta "afacere" a fost pusa la cale de catre reprezentantul belgian de la BMT Romania, care s-a folosit de L&D pentru a obtine unele venituri personale ilicite. Cotidianul ZIUA de Iasi a sesizat Directia Regionala Vamala Interjudeteana Iasi despre neregulile existente la BMT Romania, in ceea ce priveste exportul spanului si al deseurilor. Astfel, Serviciul de Supraveghere Vamala si Lupta Impotriva Fraudelor Vamale din cadrul DRVI a efectuat un control la societatea BMT Romania SRL, raportul inspectorilor din cadrul acestui serviciu confirmand neregulile sesizate de catre ziarul nostru. Directorul DRVI Iasi, Eugen Butur, ne-a declarat ca BMT Romania are de platit catre stat peste 5 miliarde lei, reprezentand taxe vamale si TVA. "In urma verificarilor efectuate la SC BMT Romania SRL Iasi de catre inspectorii din cadrul Directiei Regionale Vamale Interjudetene Iasi - Serviciul Supraveghere Vamala si Lupta Impotriva Fraudelor Vamale, s-a constatat ca societatea nu a putut justifica destinatia vamala legala pentru cantitatea de 1012,74 tone deseuri metalice (span, resturi tabla) rezultate din prelucrarea materiilor prime importate din Belgia in baza contractelor in sistem lohn. Drept urmare, s-a stabilit in sarcina SC BMT Romania SRL o oligatie de plata catre bugetul de stat in suma totala de 5.043.465.305 lei, din care 666.736.524 lei taxe vamale, 2.413.685 lei comision vamal si 4.374.315.196 lei reprezentand TVA".
Contactat telefonic, directorul de la BMT Romania a refuzat in mod categoric sa ofere informatii cu privire la acest caz. Din datele pe care le detinem, firma BMT din Belgia este straina total de aceasta mica afacere pusa la cale de reprezentantul lor si de managerii romani numiti. Tindem sa credem ca "paradisul fiscal romanesc" are implicatii din cele mai negative asupra investitorilor straini.
Sorin ALEXA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1248 (s) | 22 queries | Mysql time :0.014261 (s)