Noul coronavirus nu este ucigașul real: sistemul imunitar al pacientului este cel care distruge organele vitale

Coronavirus – ucigașul este chiar sistemul imunitar. Problema cu o pandemie atât de rapidă și răspândită precum cea a noului coronavirus este că oamenii de știință și medicii nu înțeleg decât virusul și boala pe care o provoacă în timp ce se află într-o stare de flux. Datele se schimbă aproape zilnic și sunt adesea diseminate prin sute de rapoarte științifice preliminare, iar medicii aflați pe teren ar putea să nu aibă timp să se descurce, ocupați, deoarece salvează vieți.

Unii experți consideră dacă oamenii de știință merg prea repede în cursa bine intenționată pentru a înțelege pandemia vor provoca mai multă confuzie.

COVID-19, o boală „necunoscută” cu mai multe fețe

Jumătate dintre cei infectați nu prezintă simptome, ci sunt un vector important de contagiune
Majoritatea pacienților au doar simptome ușoare
La pacienții severi nu virusul este cel care ucide, ci o reacție necontrolată a sistemului imunitar care poate dăuna majorității organelor vitale, o furtună de citokine
Nu se știe ce face ca unii pacienți, indiferent de vârsta lor, să dezvolte simptome severe
Virusul poate ataca sistemul nervos. În unele cazuri, insuficiența respiratorie este legată de insuficiența neurologică, nu de pneumonie
Nu este sigur când pacienții recuperați încetează să fie contagioși
Există îndoieli cu privire la cât durează imunitatea după boală

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Această informație în continuă schimbare joacă un rol în motivul pentru care am auzit sfaturi diferite, uneori contradictorii, din partea autorităților, indiferent dacă este vorba despre comoditatea folosirii măștilor pentru față sau cum să identificăm primele simptome.

Unii spun încă „este doar o gripă” în fața dovezilor care demonstrează că este un coșmar de sănătate publică mortal.

La începutul epidemiei ni s-a spus că tusea și febra erau semnele fără echivoc că am fi putut contracta COVID-19. Acum știm că boala poate provoca o mare varietate de simptome și chiar deloc simptome.

Se crede că aproximativ 50% dintre pacienții infectați sunt asimptomatici – ceea ce a fost unul dintre principalii factori în răspândirea noului coronavirus.

Multe detalii precise despre boală rămân aproape necunoscute. Medicii au învățat să combată COVID-19 aproape de la caz la caz, chiar dacă acum protocoalele se îmbunătățesc.

Coronavirus – ucigașul este chiar sistemul imunitar

Roger Paredes, șeful Secției de Boli Infecțioase la Spitalul Germans Trias i Pujol, de lângă Barcelona, ​​spune pentru Euronews că există trei etape diferite ale infecției pentru persoanele care dezvoltă simptome COVID-19:

Faza virală: când virusul se reproduce foarte repede în sistemul respirator. Simptomele sunt similare cu gripa comună și dispar spontan după 6 până la 10 zile (aproximativ). Este cazul pentru aproximativ 80% dintre pacienți.

Faza pulmonară: Ceilalți 20% dintre pacienți pot dezvolta o pneumonie. Este un tip foarte specific de pneumonie, care atacă ambii plămâni și provoacă stres respirator.

Faza severă: aproximativ 10% dintre pacienți dezvoltă o „furtună de citokine”, un răspuns inflamator necontrolat al sistemului imunitar care provoacă majoritatea condițiilor critice și, în cele din urmă, fatalități.

Care este adevăratul criminal?

Medicii raportează că cazurile severe nu dezvoltă o „încărcătură virală” mare (concentrație de virus), ci un sindrom de furtună de citokine.

„Furtuna de citokine este o problemă cu care ne confruntăm destul de des în terapia intensivă”, spune Rafael Máñez, șeful unității de terapie intensivă din Spitalul Bellvitge, de asemenea aproape de Barcelona. Alte infecții și chiar unele medicamente o pot declanșa. „Problema este că nu avem un tratament, nici împotriva virusului, nici pentru răspunsul inflamator”, spune Máñez pentru Euronews. „Avem doar tratamente de susținere, pentru a proteja organele vitale ale pacientului”. Medicii folosesc medicamente pentru a controla tensiunea arterială sau corticoizii pentru a reduce inflamația.

Un alt plumb este utilizarea medicamentelor pentru a bloca interlukin-6, o citokină pro-inflamatorie produsă de sistemul imunitar.

Máñez evidențiază o nuanță în consensul potrivit căruia să ai o apărare imuna puternică este mai buna intrucat faci față bolii, dar „nu ai nevoie de un sistem imunitar puternic, ci unul echilibrat”, afirmă el.

Dr. Paredes conduce un studiu clinic în cooperare cu Institutul Național al Sănătății din SUA, folosind Remdesivir. Va dura trei ani.

Coronavirus – ucigașul este chiar sistemul imunitar. Furtuni de citokine, sindrom obscur

„Mecanismele exacte ale furtunilor de citokine sunt aproape necunoscute” spune Paredes. „Răspunsul inflamator este o reacție naturală a sistemului imunitar. Este necesar să reparați deteriorarea celulelor. Cu o pneumonie normală, germenii afectează țesutul pulmonar, iar sistemul imunitar generează un răspuns inflamator pentru a-l opri. Sistemul imunitar „ucide” unele celule pentru a repara țesutul deteriorat. Ceea ce se întâmplă acum cu coronavirusul este că, în loc să trimită câteva celule, el trimite tone de celule care generează un răspuns inflamator necontrolat, nu numai în plămâni, dar poate fi răspândit în intreg organismul”.

Într-adevăr, au fost raportate afectări renale, intestinale sau coronariene. „Am un pacient tânăr cu miocardită (inflamație a mușchiului cardiac)”, spune Dr. Máñez.

Se crede că unii dintre pacienții care suferă de dureri de cap intense ar putea suferi de encefalită (inflamația creierului).

Nu se știe ce factori predispun pacienții la dezvoltarea sindromului. În ceea ce privește COVID-19, vârsta este foarte semnificativă. „Cheia este să înțelegem cine sunt cei mai sensibili”, spune Paredes „Aproximativ 70% dintre pacienții noștri sunt mai mari de 70 de ani, iar între 10% și 15% sunt mai tineri decât 60 de ani”.

Oamenii de știință cred că genetica joacă un rol major în cazurile rare de pacienți tineri care dezvoltă sindromul.

Când oamenii de orice vârstă suferă o furtună de citokine, degradarea este într-adevăr rapidă, astfel încât este foarte important să identificăm semnele timpurii, spune Paredes.

Potrivit lui Máñez, obezitatea poate crește șansele unui răspuns inflamator.

Coronavirus – ucigașul este chiar sistemul imunitar. COVID-19 poate ataca sistemul nervos central

Cercetările și experiența practica arată că virusul SARS-CoV-2 poate ataca sistemul nervos central. Dr. Paredes raportează ca unii pacienți în suferință respiratorie uneori nu simt lipsa de oxigen sau pneumonia.

El suspectează că unii pacienți intră în suferințe respiratorii tocmai pentru că sistemul lor nervos nu reușește să respire corect. Acest lucru a fost raportat și în unele lucrări preliminare.

Pierderea mirosului și a gustului frecvent raportate ar putea fi, de asemenea, legată de sistemul nervos central, în unele cazuri, potrivit Paredes.

Medicii din întreaga lume raportează cazuri de manifestări neurologice care sugerează că virusul declanseaza în sistemul nervos central cheaguri de sânge, amețeli, confuzie sau convulsii.