News Flash:

Corupti de 200 de ani

29 Octombrie 2007
2661 Vizualizari | 2 Comentarii
Lucian Lefter
• Modelele umane de astazi ale parvenitilor si oamenilor politici din Iasi, de tipul lui Fenechiu si Prisacaru, isi gasesc arhetipurile (model istoric) in perioada fanariota si unionista, cand Iasul se chinuia sa se transforme dintr-un targ amarat, intr-un oras • Cateva file din istoria Moldovei, prin ochii paharnicului Sion, in care sunt aratate cum se vindeau inainte titlurile de boieri iar, peste aproape 150 de ani, cum sunt realitatile noii Moldove • "Tomida, iarasi pacat si putoare..., napaste ticaitei Moldove, pripasita de domnul Mihai Sturza; si pentru ca sa-si sature nesatul de argint, l-au pus si pe placintarul acesta in randul boierilor moldoveni", scria paharnicul Constandin Sion (1795-1862), acum mai bine de 150 de ani • "Cum scria cu amaraciune Sion, «in nenorocita noastra tara, numai inceputuri sa fac si numai sa proiecteaza acele ce privesc la fericirea obsteasca», vedem ca nu este fals ceea ce a notat, ba mai mult, paharnicul este vocea epocii sale, o epoca in plina schimbare si legata de multa coruptie", a aratat cercetatorul in istorie Lucian Lefter


Modelele umane de astazi ale parvenitilor si oamenilor politici din Iasi, de tipul lui Fenechiu si Radu Prisacaru, isi gasesc arhetipurile (model istoric) in perioada fanariota si unionista, cand Iasul se chinuia sa se transforme dintr-un targ amarat, intr-un oras. Paharnicul Constandin Sion (1795-1862) este o figura aparte prin arhondologia sa (istorie a nobilimii), publicata la 1892. Nu prea a crutat cu condeiul sau sa arate cum o imensa caracatita cuprindea Moldova vremurilor sale, acea Moldova de prin anii 1800-1860. In aceasta istorie a nobilimii, cu multa ironie, adeseori apropiata de zeflemea sau pamflet, dar, desigur cu substrat real, Constandin Sion ofera o imagine a ipocriziei, sarlataniei si lacomiei dupa averi a vechilor moldoveni sau venetici (din Grecia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Rusia) care, apeland la domnitori precum Mihail Sturza, Alexandru Moruzi, Scarlat Callimachi, Grigore Ghica si altii, au fost numiti, cu diferite grade, boieri. Dar dispretul fata de aceste figuri pe care Sion le numeste adesea "putori, sarlatani, ucigatori de oameni", provine mai ales din faptul ca indivizii in cauza au facut "capital neghiobnic" si astfel si-au cumparat fericirea din viata lor prea pamanteasca. De altfel, sunt pagini pline de seva in care sunt creionate portretele domnitorilor si ale boierilor vremii, care frematau dupa titluri mai tare ca furnicile in musuroi. "Desi este o figura controversata, unii il considera xenofob, altii un frustrat guraliv, paharnicul Sion este un om al vremurilor sale care nu se deosebeste de boierii pe care-i cunoaste sau de care a auzit. El descrie clasa boiereasca asa cum a vazut-o. Aceasta scriere este, cumva, dovada caracterului, chipului acelei vremi care, din nefericire, nu prea a apus", a precizat Lucian Lefter, cercetator in istorie. Dar nici paharnicul nu scapa de un scandal de "facatura" prin care isi forma o genealogie mai demna decat era in realitate pentru a obtine anumite privilegii domnesti.

Joaca prin podoaba femeilor

In cartea "Arhondologia Moldovei, amintiri si note contimporane, boierii moldoveni", paharnicul Sion surprinde ba cu venin, ba cu lehamite, rareori cu admiratie, liniile de parvenire a multora care isi cumparau rangurile dupa ce faceau avere prin mijloace necurate, ajutati de domnitor. Iata povestea unui Terinte al carui fiu va cumpara titlul de medelnicer, dovada ca Sion nu era scarbit numai de strainii aciuati in Moldova. "Terinte, moldovan, taran prost de la tinutul Botosani: un Terinte au fost sluga in casa la vornicul Dimitrachi Ralet batranul....Ficior acelui Terinte, cu numele Costachi, la domnul Mihai Sturza s-au facut medelnicer pentru ca de la tatu-sau Terinte i-au ramas bun capital, castigat de la batranul grec, vornicul Ralet, carili fiind pre curvariu si avand tiitoare, si el batran nu o putea dezmierda; si ca sa-si plineasca pofta lui, pune pe Terinte de a o dezmierda si el prive de aproape, sorbe si tot zace: «ha, Terinte, ha; da-i, Terinte, da-i»; pentru care slujba ghiujul grecesc plate bine lui Terinte din averea banului Cosma", scria Sion plin de naduf la adresa acestui Terinte care s-a procopsit si el cu un rang de boier prin fiul sau, dupa o viata de placeri trupesti. Paharnicul este mult mai acid in cazul unui grec Teohari. "Teohari, napasti grecesti bietei Moldove; un Costachi Teohari pripasit inca din domnia lui Alexandru Moruz, s-au prins roi cu curul unei Murguletoaie de la Botosani; la domnul Calimah s-au facut paharnic...", scria Sion in Arhondologia sa. Prezentat cu "iarasi pacat si putoare, un Hartig, "roi de cur a Elencai, fata logofatului Grigoras Sturza, sora domnului Mihai", este o noua tinta a dispretului paharnicului Sion. "Acea Elenca, fiind maritata cu logofatul Alecu Ghica, tatal domnului Grigori nebunul, ra de cur fiind, si-a lasat barbatul, au curvasarit cat au putut in Moldova....s-au fatat pe...", mai nota Sion. Dupa o asa istorie relatata, era in firea lucrurilor ca Sion sa fie considerat un barfitor cu "melita (gura) ca de femeie". Adevarul, cum putea altfel, decat sa doara...



Ucigatorii de oameni

Dar pentru Sion, sigur ca mare parte dintre straini, pe buna dreptate, nu erau decat pleava in tara lor, insa ii arata in cartea sa mai dihai decat ar fi fost ei in realitate. Doctorii vremii, pentru Sion, erau un soi de "ucigatori de oameni". Iata ce scrie despre un oarecare Trisonino. "Trisonino, iarasi pacat grecesc si napaste Moldovei, pripasit in vremea domnului Mihai Sturza, cu meseria doctor sau ucigator de oameni, pentru care l-au pus in linia boierilor moldoveni", arata Sion. Nu este singurul medic vazut asa de Sion.



Goana dupa aur a moldovenilor

In aceasta goana sunt aratati, indiferent de loc, boierii care au ridicat substantial numarul "pacatelor si napastelor Moldovei". Acestia nu precupeteau nici o ocazie de a profita la un statut mai bun, apeland la tot felul de incurcaturi de neam, bani, femei etc. Un Tomsa, care, spune Sion, nu sunt Tomsesti, ci au furat acest nume, provin din neam de moldoveni "ridicati din prosti la boierie, dupa despretuirea boierilor moldovinesti, de domnii Mihai Sturza si Grigore Ghica...precum domnii si toti dregatorii prada tara, aseminea si toti mojicii fura orice poreclire a nobililor vechi ca sa arate nobil, sa nu li sa nimereasca opinca din care au iesit", isi incheie randurile despre acestia paharnicul Sion, plin de pelin. Despre altii, oarecare Filipovici, "moldovan, tot soi de ciuperci iesite dupa ploi, radicat la boierie din mojici, din galantomia si nerespectarea drepturilor tarii", ca si despre Filipescu, "moldoveni iesiti ca ciupercile dupa ploaie", artagosul paharnic nu are decat cuvinte de ocara, pe dreptate, desigur.



Viata pocitaniilor

Tirul criticilor paharnicului nu scapa pe straini. Din "putori, napaste, pocituri", aproape ca nu-i scoate. "Softa, grec, pacat si putoare greceasca, napaste Moldovei, pripasit in tara pe la 1814...", sau un altul Strachiade, tot "putoare...pacat si napaste tarii..", ca mai apoi un "Stavrat, grec napaste Moldovei, pripasit in tara in domnia lui Mihai voda Sturza si indemnat de ieftinatatea rangurilor, s-au cumparat un Ioan chir Stavrat, decret de arhonda megas serdar". Despre un Samsonov, paharnicul Sion scria: "pe acest rus domnul Grigori Ghica fara sa fi facut vro slujba Moldovei l-au facut deodata spatar, la 24 februarie 1852, ca nu era de ajuns boieri in tara", ca pentru un altul, Sfiderski, sa scrie "rusnac, un om pre fara de caracter... pe la 1847 l-au facut Mihai voda caminar", toti prinsi in scandaluri de "saritlicuri". Grecii, mai cu seama, fiind si multi, nu aveau cum trece neatinsi de ochiul critic al paharnicului. "Sica, putoare greceasca, un Neculai au venit negutitor la Galati si facand capital s-au cumparat si el decret de caminar", iar un altul, Sechelari Triandaf, tot "grec, napaste venit tarii in vremea domnului Ioan Sturza" care in "tovarasie secreta cu domnul, pe acest Triandaf l-au pus derector casii postilor si l-a facut caminar", iar despre un Petro Cokino, o alta "putoare greceasca, radicat de domnul Mihai Sturza la arhondie", Sion, prea plin de dezamagire, se opreste la aceste cuvinte. Dar parca mereu paharnicul ajunge la exasperare cand scrie despre "musterii" contemporani. "Mihailide, putoare...napaste si bele tarei ca si cum nu era destule putori de aceste puse intre boieri. Mai ridica si hagi Grigore Ghica pe un Vasile la rangul de comis, acum, in anul 1856", arata Sion. Desigur, cartea e plina de astfel de romantari picante ale unei realitati care arata dimensiunea coruptiei si felul moldovenilor. Un fel, ca si un chip ce s-a regenerat generatii si generatii, pana ce brazii au inceput sa faca micsunele.



Peste ani si ani...

La aproape 200 de ani de la nasterea paharnicului Constandin Sion, lucrurile, in ceea ce priveste ocuparea unor functii cheie, nu au capatat alt contur. Tot cardasenii, tot manareli, ca doar de, fondul genetic este acelasi. Scandalurile de coruptie, dupa anii `90 din secolul XXI, au prins un si mai mare avant, fapt bine surprins in presa si nu numai. Din ciclul "ai nostri ca brazii", ce a fost, mai este si va mai fi, adica dorinta de a parveni nu a incetat in acest spatiu moldav. Cazuri celebre, dar banale, daca este sa fie vazute prin prisma trecutului: Radu Prisacaru, fost prefect al judetului Iasi, arestat pentru luare de mita pentru afaceri funciare, baronul Relu Fenechiu isi foloseste relatiile pentru a primi titlul de doctor, deputatul Traian Dobre s-a folosit de influenta pe care o are pentru a transfera terenuri de la tara, in municipiu si a pune mana pe niste suprafete de padure in zona de agrement Ciric si Schitu Duca. De asemenea, cei mai multi dintre potentatii vremurilor de azi au facut averi numai prin parazitarea bugetului si bunurilor statului. Si astazi se mai poarta casatoriile din interes, in care unul din parteneri accepta comuniunea doar pentru a parveni.



viata pocitaniilor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

Hahalera  | #21324
Dar Solcanu? V-a fost lector, de ce-l omiiteti?
Vox populi  | #21325
Pe Nichita de ce nu il dai exemplu, d-le Lefter, el reprezinta prototipul cel mai pregnant al fanariotului in ziua de azi
Si mai poti da exemplu si unul ca Simirad.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3099 (s) | 22 queries | Mysql time :0.186173 (s)

loading...