Boli si tratamente

COVID-19: Posibila cauză a formării cheagurilor de sânge

Publicat: 05 nov. 2020
_____ Vizualizări 0 Comentarii
COVID-19 Posibila cauză a formării cheagurilor de sânge
Procurorii din Italia vin şi cer date procurorilor de la noi. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 47 de ani din Târgu Jiu, a cărui soră este medic, iar el a decedat în martie după administrarea serului de la Astra Zeneca

COVID-19 pare să stimuleze producția de anticorpi speciali, cunoscuți ca declanșatori de cheaguri de sânge. Aceasta pare a fi posibila cauză a formării cheagurilor de sânge.

Unul dintre numeroasele pericole ale COVID-19 este abilitatea misterioasă a bolii de a promova aparitia cheagurilor de sânge pe tot corpul. Acum, un nou studiu explica de ce: boala pare să stimuleze producerea de anticorpi speciali cunoscuți ca declanșatori de cheaguri de sânge.

Anticorpi autoimuni sau autoanticorpi, posibila cauză a formării cheagurilor de sânge

Acești așa-numiți „anticorpi autoimuni” sau „autoanticorpi” atacă propriile țesuturi ale unei persoane. Tipuri specifice de autoanticorpi numiți „autoanticorpi antifosfolipidici” atacă celulele în așa fel încât să promoveze aparitia cheagurilor de sânge.

În cadrul studiului, publicat pe 2 noiembrie în revista Science Translational Medicine, cercetătorii au detectat aceste autoanticorpi la aproximativ jumătate dintre pacienții spitalizați cu COVID-19.

Înainte de pandemia COVID-19, acești anticorpi erau de obicei observați la persoanele care au o tulburare autoimună cunoscută sub numele de sindrom antifosfolipidic sau APS. Acest sindrom afectează aproximativ 1 din 2000 de persoane și declanșează cheaguri de sânge periculoase ale arterelor și venelor pacienților.

„Acum aflăm că autoanticorpii ar putea fi un vinovat în complicațiile COVID-19”, a declarat co-autorul studiului, Dr. Yogen Kanthi, profesor asistent la Michigan Medicine Frankel Cardiovascular Center, potrivit Live Science. Acestia pot juca un rol într-un ciclu vicios de coagulare a sângelui și de inflamație care „îi face pe oamenii care se luptau deja cu afectiunea și mai bolnavi”, a spus Kanthi.

Anticorpi cauzatori de cheaguri de sânge

În noul studiu, cercetătorii au analizat probe de sânge de la 172 de pacienți spitalizați cu COVID-19. În general, 52% dintre acești pacienți aveau autoanticorpi antifosfolipidici în sânge.

Mai mult, atunci când cercetătorii au injectat acești autoanticorpi la șoarecii utilizați pentru a studia cheagurile de sânge într-un laborator, au observat „o cantitate izbitoare de coagulare, „unele dintre cele mai grave coagulări pe care le-am văzut vreodată”, a spus Kanthi.

Atât în ​​COVID-19, cât și în APS, nu este clar de ce organismul produce acești anticorpi care cauzează cheaguri. Cu APS, oamenii de știință cred că boala este cauzată de o combinație de genetica și expuneri la mediu, inclusiv expuneri la anumiți viruși, potrivit Institutului Național de Sănătate.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o legătură între nivelurile de autoanticorpi și nivelurile unei alte substanțe din sânge numite capcane extracelulare neutrofile (NETS). Acestea sunt structuri asemănătoare rețelei eliberate de celulele albe din sânge (cunoscute sub numele de neutrofile) care pot prinde viruși și alți agenți patogeni. Autorii lanseaza ipoteza că autoanticorpii și NETS pot acționa împreună pentru a promova cheagurile de sânge.

Intrebări cu privire la utilizarea plasmei

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine rolul acestor autoanticorpi în COVID-19 și ceea ce declanșează producția lor.

Cazurile severe de COVID-19 sunt tratate în mod obișnuit cu medicamente anti-coagulare pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge care pun viața în pericol. Dar este posibil ca inhibarea sau eliminarea autoanticorpilor să îmbunătățească, de asemenea, rezultatele pacienților, au spus autorii.

În acest caz, pacienții ar putea beneficia de un tratament numit plasmafereză, care este uneori utilizat în cazuri de boli autoimune severe și implică îndepărtarea, filtrarea și returnarea plasmei, porțiunea lichidă din sânge care conține anticorpii dăunători.

Studiul ridică, de asemenea, întrebări cu privire la utilizarea plasmei de la pacienții recuperați de COVID-19, pentru tratarea bolii, deoarece plasma respectivă poate conține acești autoanticorpi nocivi în plus față de anticorpi utili împotriva COVID-19. Sunt necesare studii viitoare pentru a investiga această preocupare, iar autorii efectuează în prezent cercetări pentru a vedea cât timp rămân autoanticorpii după ce oamenii se recuperează dupa COVID-19.

Adauga un comentariu