News Flash:

Craciunul, cea mai importanta Sarbatoare crestina

25 Decembrie 2004
1472 Vizualizari | 0 Comentarii
Considerata de lumea crestina drept una dintre cele mai importante Sarbatori de peste an, Craciunul are o istorie care imbina elemente crestine cu elemente pagane, Sarbatoarea fiind oficializata in anul 325 de imparatul roman Constantin cel Mare. Tot el a introdus si ziua de duminica, ziua a saptea a saptamanii ca zi de Sarbatoare si cea de Pasti (fara data fixa). Cativa ani mai tarziu, Liberius, episcopul Romei, comunica in mod oficial credinciosilor crestini sa celebreze Nasterea lui Iisus pe data de 25 decembrie. Dupa afirmatiile papei Iuliu I, Craciunul a fost sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Constantinopol, si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti. Ziua Nasterii lui Iisus a fost declarata sarbatoare a Imperiului Roman in 429 de catre imparatul Iustinian. In anul 567, conciliul de la Tours a hotarat ca cele douasprezece zile cuprinse intre Craciun (25 decembrie) si Epifanie (6 ianuarie) sa fie stabilite drept zile sfinte ale crestinismului.

Traditiile pagane

Sarbatoarea Nasterii lui Iisus a fost stabilita tocmai in perioada de inflorire maxima a unui cult iranic: mithraismul, religia Zeului Soarelui. Acest cult a fost adus din Orient de soldatii romani, el cuprinzand relativ repede lumea romana. Nasterea Domnului, "Natalis Domini", a inlocuit sarbatoarea pagana a solstitiului de iarna (natalis solis), care din secolul al III-lea se unise cu cea a zeului Mithra, reprezentantul soarelui pe pamant. In aceeasi zi, se sarbatorea si cresterea luminii, care biruie intunericul. Deoarece la sarbatoarea dedicata lui Sol Invictus - Zeul mitic Mithra - participau si foarte multi crestini, reprezentantii bisericii crestine au luat decizia ca in aceeasi zi sa stabileasca si ziua Nasterii lui Iisus, cel care s-a numit pe sine "lumina luminii" si numit de prooroci "lumina neamurilor" si "soarele dreptatii". Astfel, Hristos, care a adus lumii "Rasaritul de sus", a invins atat paganismul greco-roman, cat si mithraismul. Pe 25 se mai serbau Saturnaliile (sarbatoare dedicata zeului roman al agriculturii Saturnus, care incepea la data de 17 decembrie si dura mai multe zile, incluzand si sarbatoarea solstitiului de iarna de la 25 decembrie) si zeita egipteana Isis.

Denumirea Craciunului

Romanii numesc sarbatoarea Nasterii Domnului si Craciun, derivat din latinescul "creatio, onis", adica ziua crearii sau a nasterii lui Iisus. Celelalte limbi romanice folosesc termeni derivati din "Natalis Domini", precum Noel, in franceza, Natale, in italiana, Navidad in spaniola etc.
Nasterea Mantuitorului este amintita nu numai in Sfintele Evanghelii, ci si in operele unor scriitori antici, ca scriitorul iudeu losif Flavius sau istoricii romani Pliniu cel Tanar, Tacitus sau Suetonius. Sarbatoarea Nasterii Domnului era pana in secolul al IV-Iea celebrata impreuna cu Botezul. Cele doua sarbatori vor fi separate in anul 377, in Antiohia, Craciunul la 25 decembrie si Botezul la 6 ianuarie.

Cei trei crai de la Rasarit

Potrivit legendei, emisarii orientali care - ghidati dupa aparitia pe cer a unei stele cu luminozitate neobisnuita - au venit din Orient (Iran sau Arabia) la Betlehem, in Palestina, spre a cinsti venirea pe lume a lui Mesia, nu au fost crai (regi) si nici magi (scamatori), ci intelepti batrani. Numele celor Trei Crai de la Rasarit (Caspar, Melchior si Balthasar), neamintite in evanghelii, s-au raspandit abia in sec. II - III, ca fiind urmasi ai urmasilor lui Noe: Caspar din Ham, Melchior din Sem, Balthasar din Japhet. Alte legende relateaza despre botezul celor Trei Crai de la Rasarit de catre apostolul Toma, despre investitura lor ca episcopi, despre serbarea Craciunului in anul 54, despre decesul lor si despre redescoperirea osemintelor si stramutarea lor de catre imparateasa Elena (mama imparatului Constantin cel Mare) la Constantinopol, in biserica Hagia Sofia. In unele tari vestice, in ajunul zilei de 6 ianuarie preotii inscriu cu creta pe usile de la intrarea caselor initialele C+M+B, anul si semnul crucii, spre a proteja locuitorii de cele rele.
Marius CUNA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2511 (s) | 22 queries | Mysql time :0.099508 (s)