News Flash:

Dieta sau post?

"Credinta fara fapte moarta este" (Iacov.2.26)

13 Februarie 2010
2504 Vizualizari | 0 Comentarii
Parintele Calistrat de la Manastirea Vladiceni
Postul este arma împotriva patimilor, prin post se înfraneaza pornirea biologica a patimilor trupesti. Postul este de o varsta cu raiul si cu Adam. Prin neînfranarea mancarii din pomul cunostintei binelui si raului, Adam a pierdut raiul. Prin pierderea folosului postului, multi crestini au pierdut legatura cu Dumnezeu. Pentru omul credincios, postul cu foloasele lui îl ajuta sa urce treptele superioare ale rugaciunii. In termeni teologici, rugaciunea înseamna lucrare mistica, iar postirea înseamna lucrare ascetica, de aceea rugaciunea si postul sunt cele doua aripi ale sufletului. Cand postim, spune Sfanta Scriptura, trebuie sa fim bucurosi si sa o facem cu placere: "Tu însa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala" (Matei 6.17) si "nu fiti tristi ca fatarnicii", caci nu trebuie sa facem din virtutea postului o povara si o osteneala inutila, pentru a nu pierde valoarea spirituala a postului. Postul uneste mintea cu inima si sensibilizeaza simturile. Prin post se rafineaza lucrarea mintii care îsi ascute gandirea, dobandind agerime - "trezvia simturilor si a atentiei", cum spune Filocalia. Avem mai multe feluri de post:

- ateu, înteles ca dieta medicala, regim sau cura de slabire si intretinere a metabolismului fiziologic;

- postul medical pentru boli cronice, incurabile, înteles ca atentie fata de bolile care pot cauza decesul: diabetul, ciroza hepatica, boli digestive sau alergii si intolerante la anumite alimente; astfel de practici de abstinenta au rol pozitiv, curativ în viata noastra si în pastrarea sanatatii, dar acest mod de postire nu este socotit de Dumnezeu printre nevointele mantuitoare, întrucat izvoraste din iubirea de sine, iar nu din stradania pentru mantuire; aici de pilda se poate considera si dieta speciala în cazul anumitor alimente care dauneaza sanatatii în cazul excesului de consum. Tot aici si tot astfel se judeca si cura de slabire care se tine pentru pastrarea frumusetii exterioare a trupului, pentru întretinerea taliei cu intentia de a fi placut la vedere, de a fi la moda sau pentru a castiga vreun concurs de culturism ori vreun festival de frumusete.

Atat din punct de vedere scripturistic, cat si filocalic - frumusetea este un dar de la Dumnezeu. Numai ca lumea cea din afara pune accentul pe felul si pe forma chipului exterior, trecator, ajuns prada mortii si stricaciunii; Biserica însa cultiva frumusetea interioara, nevazuta ochiului trupesc, a omului celui din launtru, constituit nu din forme carnale, ci în dimensiune duhovniceasca. Omul duhovnicesc este zamislit si format de frumusetea virtutilor: credinta, bunatatea, blandetea, cumpatarea, rabdarea, iertarea, mila fata de aproapele. Aici, postul si rugaciunea contribuie la descoperirea sensului profund al vietii, prin lucrarea mistica si ascetica a omului launtric chemat la si dornic de frumusetea cea adevarata. Omul credincios este om îndumnezeit, adica pe langa trup si suflet avand si Duhul; aici vorbim despre sfinti, dreptii lui Dumnezeu, casnicii lui Dumnezeu si cetatenii raiului.

Cu cat înaintam urcand treptele postului, cu atat sporim pe calea rugaciunii înalte. Vom vedea cum creste duhul pe masura smeririi simturilor, prin înfranare, rugaciune si post.
Tipurile de post sunt:
a. Postul normal, care poate fi: vegetarian; lactovegetarian; post obisnuit, prin abtinerea de la bucatele de frupt.
b. Postul aspru - postul total sau negru.
c. Postul uscat - cand se traieste cu seminte sau pesmeti.

Acestea sunt trepte de post specifice noua crestinilor europeni, locuitori ai zonei reci si temperate. Exceptiile întaresc regula. Treptele înalte ale postului vin din traditia patristica si filocalica. Dupa carnivori, lactovegetarieni, vegetarieni urmeaza fructiferii, cerealienii si vietuitorii cu hrana uscata. Urmeaza apoi postul prelungit, aspru, uneori total, atunci cand ostenitorii asceti traiesc cu mana dumnezeiasca din darul lui Dumnezeu, cum au fost Sf. Teodora de la Sihla, Sf. Daniil Sihastrul, Sf. Episcop Ioan cel Minunat din muntii Sihlei sau ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sf. Teodora, si ierodiaconul Cristofor, sihastrul de la rapa lui Coroi. Aici postul si rugaciunea sunt întraripate de puterea Sfintelor Taine, Sfanta Euharistie, care tine loc de hrana, dupa cum spune Sfanta Scriptura: "Nu numai cu paine va trai omul, ci cu orice cuvant al lui Dumnezeu." (Luca 4.4). Rasplata nevointelor ascetice o da unirea cu Hristos în Sfanta Euharistie, esenta si miezul Sfintei Liturghii, inima Ortodoxiei. Aceasta tine loc de hrana ca la Sf. Maria Egipteanca sau Sf. Marcu din Muntele Francisc si altii. In aceasta consta dimensiunea duhovniceasca a postului si rugaciunii, cand pe langa înfranarea de la patimile care ne ispitesc prin cele cinci simturi, postim si de pacatele care se savarsesc cu voie si fara de voie, cu lucrul, cu cuvantul sau cu gandul, înlocuind viciile si poftele carnii cu virtutile omului launtric, placut lui Dumnezeu, numit generic "sfantul". Acesta este adevaratul scop: eliberarea sufletului din robia pacatului, mantuirea lui, unirea cu Hristos si redobandirea raiului pierdut. In aceasta perspectiva rugaciunea devine, alaturi de post, calea de cunoastere a lui Dumnezeu, virtutea primordiala fiind dragostea si dorul dupa Hristos si Imparatia Cerurilor: "Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5.8). Abia la acest moment culminant de traire putem folosi cuvantul Scripturii: "Nu ceea ce intra în gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om." (Matei 15.11), folosit uneori ca argument inadecvat al necredinciosilor care nu vor sa posteasca din nepasare, din lene sau din necredinta. In practica vietii de zi cu zi, nevointa postirii se oranduieste cu anumite dispense spirituale, aflate în puterea de a lega si dezlega, la îndemana duhovnicilor, necesare în cazul celor bolnavi, batrani si copiilor sau pruncilor, dupa cuviinta situatiei personale a fiecaruia dintre acestia. "Imparatia cerurilor se ia prin straduinta si cei ce se silesc pun mana pe ea." (Matei 11.12), caci "Nu stiti, oare, ca nedreptii nu vor mosteni împaratia lui Dumnezeu? Nu va amagiti: Nici desfranatii, nici închinatorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici rapitorii nu vor mosteni împaratia lui Dumnezeu." (I Corinteni 6.9-10)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sfanta scriptura dieta medicala omul duhovnicesc
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1438 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020925 (s)