News Flash:

Crime, hotii, arestari si fraude la primele campanii electorale moderne ale Romaniei

28 Mai 2004
765 Vizualizari | 0 Comentarii
•Abuzuri incredibile, falsuri grosolane, violente, asasinate, o propaganda dezlantuita - asa pot fi caracterizate, pe scurt, campaniile electorale din Romania interbelica •Principiul lui Stalin, cum ca "nu conteaza cine si cum voteaza, ci cine numara voturile", poate rezuma perfect desfasurarea alegerilor din acea vreme, cand partidul care organiza alegerile le si castiga, inevitabil •"Cu alegerile din 1922 s-au inaugurat nenorocitele metode care au asigurat tuturor guvernelor ce au urmat aservirea sufragiului universal pus in slujba intereselor de gasca", scria omul politic si diplomatul Constantin Argetoianu in "Memoriile" sale

In 1922, Romania intra in prima sa campanie electorala moderna, o campanie care a ramas in istorie drept una dintre cele mai violente, crude si pline de abuzuri. Revolutia creata prin introducerea sufragiului universal a generat o propaganda dezlantuita, in special in mediul rural majoritar, plina de abuzuri, falsuri grosolane, violente, asasinate, acuzatii si invective. Amploarea si gravitatea incidentelor petrecute in timpul primelor campanii creioneaza, impreuna, un tablou fata de care peisajul electoral contemporan pare o suava scena de basm. In cele ce urmeaza vor fi relatate, fara nici un fel de pretentie de exhaustivitate stiintifica, o serie de incidente petrecute in timpul alegerilor din 1922, precum si cateva marturii privitoare la acestea. Desi unele dintre partidele ale caror nume vor fi amintite continua sa fie prezente pe scena politica actuala, relatarea nu are nici pe departe scopul de a le compromite. Aceste incidente pot constitui, insa, o palma moralizatoare a istoriei, cu atat mai pretioasa cu cat pericolul repetarii greselilor nu trebuie niciodata ignorat.

In Romania, votul universal, care caracterizeaza procesul electoral modern, a fost introdus abia in 1919. Pana atunci, votau doar romanii ale caror impozite platite catre stat depaseau o anumita suma. Revolutia adusa de sufragiul universal avea sa dea peste cap intregul sistem politic romanesc. Taranimea, care constituia mai mult de doua treimi din populatie si fusese pana atunci ignorata, devine dintr-o data foarte interesanta pentru partidele politice ale vremii, care incep sa o curteze prin mijloacele vremii. In lipsa televiziunii si a radioului, in conditiile in care presa scrisa ajungea doar sporadic pe la sate, liderii politici incep sa bata satele, intrecandu-se in discursuri din cele mai sforaitoare. Numai ca aceasta schimbare apare in contextul unui sistem politic sensibil diferit de cel actual. Astfel, dupa 1918 s-a mentinut vechea practica, instituita de Carol I, ca regele sa numeasca guvernul, dupa care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare si organizarea alegerilor parlamentare. Raportul dintre puterea executiva si cea legislativa se inversau: nu guvernul era "expresia" parlamentului, ci invers, executivul "emana" legislativul, generand numeroase abuzuri. Avand aparatul administrativ, armata si organele de ordine la dispozitie, partidul aflat la guvernare nu se sfia sa comita abuzuri pentru a-si face un legislativ dupa chipul si asemanarea sa. In 1922, cand au fost organizate primele alegeri dupa mecanismul sufragiului universal, trei erau principalele forte politice concurente: Partidul National Liberal, in frunte cu Ion I. C. Bratianu, Partidul Nationalist Democrat, condus de Nicolae Iorga, si Liga Poporului, formatiunea condusa de maresalul Alexandru Averescu. Guvernul era condus de Bratianu, astfel incat candidatii liberali beneficiau in campanie de toate avantajele puterii. Avantaje care, in lupta pentru putere, au degenerat de multe ori in violente si abuzuri.

Moartea anti-liberalului Berberache

"Cenzura, stare de asediu, samavolnicie, ilegalitate, salbaticie, asasinate, iata ceea ce murdareste cu sange si cu noroi actiunile de propaganda a guvernului pentru ziua urnelor... Pana acum a fost teroarea; de aici incepe frauda...Dupa ce s-au spart capetele, se vor sparge urnele", scria cotidianul "Indreptarea" din 2 martie 1922. Acelasi ziar, pe 20 februarie, relateaza despre asasinarea primarului Marin Andrei Ciofu, din Ciolanestii din Vale, judetul Teleorman, "prezidentul" comitetului Partidului Poporului din localitate: omor premeditat, caci victima fusese prevenita in legatura cu ce o asteapta daca nu va parasi partidul. Cotidianul "Steagul", din 9 martie, relateaza urmatorul incident: "Judecatorul de instructie D. Pastion s-a intors din comuna Rodavanu, unde a facut cercetari in legatura cu asasinarea sateanului Berberache, omorat cu un foc de revolver de jandarmul Marin. Pretextul invocat de jandarmii care voiau sa aresteze pe taran e ca acesta ar fi vorbit contra regelui si a liberalilor. Jandarmul va fi dat in judecata pentru omor prin imprudenta, intrucat unul din jandarmi sustine ca victima l-ar fi amenintat cu un cutit si ca, in lupta, glontele a iesit involuntar din arma". La randul sau, cotidianul Opinia sustinea, pe 23 februarie, ca "violenta campaniei electorale se dezvolta treptat... cazurile permanente de abuzuri si lovire se innoada cu asasinate sporadice".

Inlocuirea urnelor

Violentele si crimele nu au lipsit in primele luni ale anului 1922. Dupa cum nu au lipsit nici abuzurile la scara mare, comise de guvernanti, sau cele mici si mai curand comice, faptuite de simplii trepadusi politici. "Comune au fost contaminate de boli contagioase si izolate, oamenii au fost batuti si terorizati - altii arestati, spre a fi pusi in libertate a doua zi dupa alegeri... In zilele de alegere, sate intregi au fost oprite samavolniceste de jandarmi sa vina la vot", scria omul politic si diplomatul Constantin Argetoianu in "Memoriile" sale. Cotidianul "Dimineata", din 28 februarie, relata ca "la Careii Mari au fost furate listele electorale. Din aceasta cauza, Primaria nu va putea da alegatorilor certificate de alegator. Corpul 7 Armata a proclamat stare de razboi in judetele din apusul Transilvaniei". Nu se poate trece cu usurinta nici peste urmatoarea patanie, relatata de "Lupta" din 4 martie: "Medicul George Craciun arata ca prietenul sau I.I., liberal si presedinte la o sectie de votare, a fost rugat de pe acum de notarul comunei ca la alegeri sa paraseasca la o ocazie binevenita localul de votare, ca in timpul acesta notarul sa inlocuiasca urna cea adevarata cu una falsa, plina numai de voturi de-ale candidatului guvernamental. Jur pe unul Dumnezeu, adauga d-sa (Craciun - n.r.), ca afirmatiunile de mai sus contin purul adevar". Inca un incident relatat de Constantin Argetoianu, dupa ce pierduse alegerile in fata unui anume Manolescu - Strunga, "satrapul liberal al judetului Roman": "Intalnind in Bucuresti pe Manolescu - Strunga, fostul meu adversar, mi-a marturisit razand: 'Coane Costica, la Roman te-ai ales d-ta. Dar ti-am furat voturile din trei urne si le-am inlocuit cu ale dobitocului meu de Ioachim'".

In loc de concluzie

In 1922, liberalii, care au organizat alegerile, au castigat 222 de locuri in Camera Deputatilor, fata de 147 mandate obtinute de celelalte partide. In 1926, cand nu se aflau la putere, au trimis in Parlament doar 16 deputati. Revenind la putere in anul urmator, au castigat 318 locuri.
Gelu JIREGHIE
Dan POSTOLEA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4867 (s) | 24 queries | Mysql time :0.343730 (s)