National

Cristoiu: Prin decizia Guvernului, statul roman a cumparat a doua oara Cumintenia Pamintului!

Publicat: 13 oct. 2016
1

„Cumpararea de catre statul roman a Cuminteniei Pamintului cu suma de 11 milioane de euro a fost insotita de o campanie diversionista menita a convinge ca decizia Guvernului da peste margini de semnificatii colosale.

Pentru a justifica afacerea, au fost convocate de Propaganda (cu p mare, pentru ca propaganda diversionista de azi bate la scor propaganda comunista, natanga prin raportare la cea actuala), falsuri de proportii despre destinul operei brancusiene in anii comunismului.

S-a facut caz astfel de ostracizarea operei brancusiene in anii comunismului pentru ca decizia Guvernului Ciolos sa apara romanilor drept o a doua Inviere a lui Brancusi dintr-un mormant a carui lespede a ridicat-o insusi premierul in exercitiu.

Numai ca ostracizarea, existenta, a avut loc in perioada stalinista, parte indisolubila a unui proces valabil pentru intreaga mostenire culturala, analizat de mine pe larg in Istoria literaturii proletcultiste.

Destalinizarea a declansat un proces complex si contradictoriu, pe care l-am putea numi reabilitarea unor mari nume ale trecutului cultural romanesc : Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Constantin C. Giurescu, Ioan Lupas.

Printre aceste momente s-a numarat si reabilitarea lui Constantin Brancusi.

Cineva care a urmarit indignat Manipularea din ultima vreme m-a contactat pentru a-mi atrage atentia asupra unei carti care contrazice zdrobitor campania dusa de Propaganda. E vorba de Dosarul Brancusi, publicata de Pavel Tugui in 2001 la editura Dacia.

Pavel Tugui a fost in anii 1955-1960 seful Sectiei de Stiinta si Cultura a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, numit in acest post de Gheorghiu Dej, in cadrul Procesului de destalinizare a culturii romane. In 1956, el a fost implicat in organizarea Expozitiei omagiale Brancusi de la Muzeul de Arta al R.P.R., cu prilejul celei de-a 80-a aniversari a artistului.

Dosarul Brancusi pune la lucru atit documente din perioada respectiva, cit si memoriile autorului pentru a ne oferi un tablou semnificativ al efortului angajat de conducerea Partidului in 1956, sub semnul destalinizarii, de a reabilita opera lui Brancusi dupa o perioada de ostracizare stalinista.

Pavel Tugui a publicat la editura Ion Cristoiu in  1999 cartea Istoria si limba romana  in vremea lui Gheorghiu Dej. Memoriile unui fost sef de Sectie a CC al PMR.

Ii stiu de pe vremea aia valoarea de document a memoriilor sale.

Facut curios (recunosc, nu citisem  cartea despre Brancusi), am procurat-o si am gasit amanunte senzationale despre incercarile oficialilor de atunci de a-l aduce pe Brancusi in Romania (artistul a refuzat gestul celor considerati de el Vinduti rusilor), dar si despre felul in care au fost cumparate opere brancusiene (Rugaciune, Cumintenia Pamintului) pentru a putea fi incluse in expozitia de la Muzeul de arta.

Reproduc mai jos paginile despre Rugaciune si despre Cumintenia Pamintului, care dovedesc un adevar revoltator:

Prin decizia Guvernului, statul roman a cumparat a doua oara Cumintenia Pamintului.

”Fiind vorba de o suma de bani importanta (de peste un milion de lei in 1956!), Constanta Craciun, adjunctul ei Mihai Alexandru (cu bugetul) si Marin Mihalache au intimpinat, la inceput, rezistenta celor de la Ministerul de Finante. Au fost necesare interventii la sefii guvernului, dar pina la urma, acad. Alex. Barladeanu, atunci «tartorul» problemelor financiare la guvern, a aprobat si restul banilor datorati dnei Stanescu-Popovici. Intirzierea in achitarea obligatiei fata de fosta proprietara a capodoperei Rugaciune a fost provocata si de oferta lui Gheorghe Romascu din Bucuresti de a cumpara alta capodopera: Cumintenia Pamintului. Subliniez ca tratativele privitoare la aceasta achizitie au decurs mai repede, incit importanta suma de peste un milion de lei a trebuit s-o dea guvernul in ianuarie 1957! (…)

Toate cotidianele din Bucuresti, incepind cu Scinteia si Romania libera, publica la rubrica «Informatii» urmatorul text:

«La Muzeul de Arta al R.P. Romane s-a deschis simbata la amiaza o expozitie cu lucrari ale sculptorului Constantin Brancusi, cu ocazia implinirii a 80 de ani de la nasterea artistului».

Intr-adevar, in acea simbata, la amiaza, in prezenta unui public neasteptat de numeros: academicieni, artisti plastici, scriitori, compozitori, artisti dramatici si lirici, studenti, functionari de stat si partid s-a deschis Expozitia retrospectiva Brancusi. Au luat cuvintul adjunctul ministrului Invatamintului si Culturii (se unificasera in noiembrie 1956), Constanta Craciun, Camil Ressu si Ion Jalea, care au evocat personalitatea artistului si valoarea nationala si universala a operei lui. Camil Ressu s-a referit si la scrisorile pe care i le-a trimis lui Brancusi, precum si la suferinta acestuia in urma accidentului, mentionind explicit ca starea «grava» a sanatatii l-a impiedicat sa fie prezent la deschiderea expozitiei. Sa nu uit: au fost prezenti si scriitorii Tudor Arghezi, Ion Vinea, Geo Bogza si Al. Philippide.

Dintr-o neatentie a lui George Ivascu, in Contemporanul din decembrie 1956, p. 4 apare o informatie ampla, dar eronata in ce priveste data vernisajului. Sub titlul EXPOZITIA BRANCUSI, Contemporanul informa:

«Luni, 24 (?) decembrie 1956 s-a deschis la Galeria Nationala de Arta Expozitia Brancusi. La intrarea in sala exponatelor se afla Bustul artistului executat de Milita Petrascu, in vitrine special amenajate ca un omagiu adus activitatii creatoare a lui Brancusi, sunt expuse publicatii franceze, engleze, italiene si germane cuprinzind studii de specialitate insotite de un numar mare de reproduceri.

Expozitia insumeaza citeva dintre cele mai de seama creatii ale marelui artist: Portretul pictorului Darascu, Rugaciune, Capete de copii, Sarutul, Ecorché, Somnul etc. Expozitia este vizitata zilnic de un public numeros» (Redactia reproduce foto – Cap de copil).

Nu incape nici o indoiala ca expozitia s-a deschis in ziua de simbata, la amiaza, 22 decembrie 1956 si nicidecum luni, 24 decembrie, in ajunul Craciunului. (…)

Expozitia a cuprins, la deschidere, 13 sculpturi si Carnetul de desene de C. Brancusi. A fost deschisa pina la inceputul lunii martie 1957, cum se precizeaza in cartea Artele Plastice in Romania dupa 23 August 1944, volum publicat sub ingrijirea acad. G. Oprescu, in 1959. S-a intimplat ca Ministerul sa achizitioneze intre timp, capodopera Cumintenia Pamintului, astfel ca ea a fost expusa citeva saptamini, din februarie 1957 cind am vazut-o personal.

Referitor la aceasta opera brancusiana, revista Arta Plastica nr. 3 din 1957, publica informatia: O achizitie valoroasa, text menit sa fie reprodus.

«Muzeul de Arta al R.P.R. a achizitionat recent dintr-o colectie particulara Cumintenia Pamintului, una din lucrarile de seama ale lui C. Brancusi. In primavara anului 1910, cind a fost expusa pentru prima oara la „Tinerimea artistica” a declansat – cum se intimpla de obicei in atari prilejuri – atit protestele unora care nu puteau intelege rara simplitate a redarii plastice, cit si laudele altora. „Cine a vazut-o, n-o mai uita”, scria atunci Alexandru Vlahuta despre aceasta „bucata de piatra” cu rezonante arhaice, in care se ascunde totusi o viziune actuala, moderna.

Sculptura a fost integrata in manunchiul celorlalte lucrari de Brancusi aflate in tara si expuse la Muzeul de Arta al R.P.R.»

In amplele comentarii asupra acestei opere, dl. Barbu Brezianu scrie ca ea a fost cumparata de inginerul Gh. Romascu – cu 1500 lei, apoi inregistreaza lucrarea in colectia Gh. Romascu, dar nu arata explicit faptul ca aceasta capodopera a fost cumparata, la inceputul anului 1957 de la Gh. Romascu de catre Ministerul Invatamintului si Culturii si oferita Muzeului de Arta al Romaniei. Este adevarat ca autorul indica cele doua institutii de stat si numarul de inventar al operei (inv. 523/1957), dar cititorul nu este informat cum a ajuns Cumintenia Pamintului in inventarul Muzeului de Arta al R.P.R., institutie de stat.

In 1988, profesorul Dan Grigorescu va publica lucrarea Cumintenia Pamintului semnalind ca a fost «… mult mai putin comentata de critica vest-europeana» si de-abia dupa ce a fost prezentata in antologii expozitionale, ea a atras atentia exegetilor. Penetrant si lucid, exegetul roman subliniaza meritul comentatorilor romani care «au intuit» de la inceput legaturile acestei opere «cu indepartate obirsii ale civilizatiei de pe acest teritoriu…» (roman). (…)

O concluzie se impune. Indiferent de opiniile dlui Barbu Brezianu si ale altor cercetatori si publicisti despre politica autoritatilor culturale romanesti din anii 1954-1960, ei sint constrinsi de fapte istorice concrete sa recunoasca niste adevaruri inexorabile: statul roman din acei ani a recuperat in patrimoniul national operele brancusiene din vechea colectie a lui Victor N. Popp pentru Muzeul de Arta din Craiova; a fost redescoperita lucrarea in gips Vitellius si pusa in valoare la acelasi muzeu; a achizitionat Cap de copil (bronz) si Cap de copil (gips) pentru Muzeul de Arta al R.P.R. din Bucuresti; a achizitionat, cu bani grei, capodopera Cumintenia Pamintului (1957); a achizitionat Macheta stilpului Portii Sarutului (Fragment de coloana) (1956); a achizitionat capodopera Rugaciune, finalizarea platilor incheindu-se in 1958, aceste trei lucrari pentru Muzeul de Arta al R.P.R. (…)

Regimul totalitar Gh. Gheorghiu-Dej a avut multe, multe pacate, dar in ce priveste atitudinea fata de creatia lui Brancusi, optica s-a modificat radical in anii 1954-1965, o batalie cultural-artistica s-a cistigat. Succesul a fost posibil, deoarece liderii P.M.R. n-au fost solicitati sa se pronunte, pentru ca judecarea fenomenului Brancusi si-au asumat-o citiva membri ai C.C. al P.M.R. care au izbutit sa solidarizeze in lupta pro-Brancusi majoritatea artistilor plastici si a criticilor de arta, unii scriitori, arhitecti, functionari de stat si activisti de partid, astfel ca prima expozitie personala Constantin Brancusi din Europa sa aiba loc la Bucuresti, intre 22 decembrie 1956 – 1 martie 1957. Ea a stirnit repede interesul publicului romanesc, incit la un moment dat M.H. Maxy si Eugen Schileru spuneau ca numarul vizitatorilor a depasit cifra de 10.000. ” incheie jurnalistul Ion Cristoiu.





Adauga un comentariu