National

Cristoiu: Scandalul Gabriel Oprea s-a stins, confirmind adevarul. Isteria nu salveaza Romania!

Publicat: 26 sept. 2016

Cu anuntul lui Gariel Oprea ca va demisiona din Parlament Scandalul, noul Scandal – Senatul apara un criminal – s-a incheiat. Urmind parcursul tuturor scandalurilor postdecembriste intr-o tara lipsita de discernamint critic, deoarece esenta ei e data de maidanul de mahala.

Acolo, pe maidan, nu se verifica nimic din punct de vedere logic. Totul se apreciaza in stil lelite din spatele gardurilor.

Dupa tresarirea de telenovela la cele intimplate in fata lor.

Asadar, Scandalul Gabriel Oprea s-a aprins, a devenit vilvataie si s-a stins.

In tarile civilizate, in Franta, de exemplu, Scandalul s-ar fi incheiat daca nu cu masuri prin Legi, sau Hotariri de guvern, atunci macar propuneri de masuri.

Aceasta deoarece acolo locul emotiei exacerbate de manipulatori l-ar fi luat dezbaterea calma, lucida, a sirului de fapte.

O dezbatere a cazului Gabriel Oprea ar fi repus in discutie temeiurile legale pentru care Gabriel Oprea a fost pus in discutia Senatului.

In chip abil, regizarea Scandalului a intretinut credinta falsa ca in cazul lui Gabriel Oprea e vorba de imunitatea parlamentara.

Nici vorba de asa ceva.

Potrivit articolului 72 din Constitutie, senatorii si deputatii pot fi supusi urmaririi penale fara aprobrea Camerei din care fac parte.

Senatul a luat in discutie cazul Gabriel Oprea, deoarece DNA s-a adresat Senatului cu cererea de aprobare a inceperii urmarii penale:

„in conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie referatul cauzei in vederea sesizarii Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmarii penale fata de OPREA GABRIEL, senator in Parlamentul Romaniei, fost viceprim-ministru pentru Securitatea Nationala si Ministru al Afacerilor Interne, in legatura cu savirsirea infractiunii de ucidere din culpa, in perioada in care a detinut functia ministeriala”.

DNA nu se mai osteneste sa precizeze prevederile legale si constitutionale in virtutea carora s-a adresat Senatului pentru a cere acceptul de incepere a urmarii penale.

Prevederile legale si constitutionale sint urmatoarele:

Art. 109 (2)  din Constitutie: 

”Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savirsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inalte Curti de Casatie si Justitie.

(3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sint reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala”.

Desi in Dezbaterile din Constituanta  din 1991 (sedinta din 5 noiembrie 1991) s-a ridicat obiectia ca in Constitutie nu poate fi facuta o trimitere  la o lege care n-a fost votata, totusi Legea prevazuta de Constitutie e Legea 115/1999 republicata in 2007, denumita Lege privind responsabilitatea ministeriala.

Pe linga procedurile de urmat pentru transpunerea in practica a articolului 109, Legea defineste, prin articolul 6, ce se intelege prin membri ai Guvernului:

„In interesul prezentei legi, sint membrii ai Guvernului primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica, numiti de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament.”

Articolul 6 e crucial pentru a stabili raspunsul la intrebarea:

Ce se intelege prin membrii Guvernului?

Doar membrii Guvernului in exercitiu sau si fostii membri ai Guvernului?

Gabriel Oprea a beneficiat de imunitate nu pentru ca era parlamentar,  ci pentru ca era fost ministru.

Asertiunea descumpaneste omul de bun-simt.

Traian Basescu e urmarit penal, desi a fost presedinte.

Ion Iliescu e urmarit penal, desi a fost presedinte.

Cum adica?

Un fost ministru are imunitate pe viata (desigur, in legatura cu ceea ce-a facut ca ministru) si un fost presedinte nu?

Parlamentarii actuali nu se bucura de imunitate in ce priveste retinerea si arestarea.

Fostii parlamentari pot fi insa retinuti si arestati fara aprobarea Parlamentului.

Parlamentarii actuali pot fi urmariti penal fara aprobarea Camerei.

Fostii ministri nu pot fi urmariti penal!

Un fost ministru, persoana numita si nu aleasa, beneficiaza de o imunitate mai tare decit fostii presedinti, fostii parlamentari sau actualii parlamentari.

De aceasta imunitate nu beneficiaza nici fostii primari, nici actualii primari.

In Dezbaterea Tezelor Constitutiei din  1991, teza 11, Titlul 3, Capitolul 3, Autoritatea administrativa a fost pusa abordata  sub formula:

„Adunarea Deputatilor si Senatului, precum si Presedintele Romaniei, au dreptul de a cere urmarirea penala a ministrilor si trimiterea lor in fata Curtii Supreme de Justitie pentru faptele savirsite in exercitarea functiei lor.

Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor guvernului”.

Fara nici o dezbatere controversata, fara nici un amendament depus, in Constituanta s-a votat  formularea din articolul 108, devenit in Constitutia revizuita din 2003, articolul 109.

E mai mult decit curios ca nici la Dezbaterile privind Revizuirea Constitutiei, continutul articolului 108, devenit 109, n-a fost pus sub semnul intrebarii.

O prevedere constitutionala trimite in chip automat la realitatea de care a vrut sa tina cont legiuitorul.

In privinta membrilor Guvernului in exercitiu imunitatea pare cit de cit de inteles.

Ministrul are responsabilitati uriase.

Exista riscul ca un ministru sa fie hartuit de zeci de plingeri penale.

In cazul unui fost ministru, prevederea e suie.

Adica un fost presedinte poate fi hartuit si un fost ministru, nu?!

Sa observam ca textul constitutional contine precizarile:

„Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie.”

Aceste precizari ne arata ca textul constitutional se refera la membrii in exercitiu ai Guvernului. Numai membrii actuali ai Guvernului pot fi suspendati din functie. Fostii n-au cum fi suspendati, deoarece ei nu mai au functia de ministru. Daca textul nu i-ar fi vizat exclusiv pe membrii in exercitiu, articolul ar fi precizat Pentru membrii in exercitiu, daca …

 Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, impusa de Constitutie, a fost votata de Senat in 24 mai 1999 si de Camera Deputatilor in 1 iunie 1999 si publicata in Monitorul oficial din 26 iunie 1999.

 Textul prevede explicit ca prin membrii Guvernului se inteleg si fostii membri ai Guvernului.

Articolul 20 (2) precizeaza:

„Punerea sub urmarire penala a fostilor membri ai Guvernului pentru infractiunile savirsite in exercitiul functiei lor se face potrivit normelor de procedura din prezenta lege.”

In 2005, prin Legea nr. 90/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2005 din 27 ianuarie 2005, pentru modificarea si completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005, textul Legii se modifica in sensul de eliminare a fostilor membri ai Guvernului dintre cei care beneficiaza de imunitate.

Articolul 23, simte nevoia unei precizari explicite:

„(2) Urmarirea penala si judecarea fostilor membri ai Guvernului pentru infractiunile savirsite in exercitiul functiei lor, astfel cum acestea sunt prevazute de art. 7–11, se efectueaza potrivit normelor de procedura penala de drept comun.

(3) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplica fostilor membri ai Guvernului in nicio situatie.”

Modificarile impuse prin Ordonanta de urgenta sint astfel justificate:

„Avand in vedere constatarile Raportului de tara al Comisiei Europene pe anul 2004 pentru Romania, care mentioneaza ca nu s-a dat curs inca recomandarii de eliminare a imunitatii penale a fostilor ministri, dar ca autoritatile romane sunt decise sa o elimine pina in ianuarie 2005, angajament ce justifica situatia extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, tinind seama de Recomandarea XII cuprinsa in Raportul Grupului de State impotriva Coruptiei al Consiliului Europei (GRECO), adoptat la Plenara din 28 iunie − 2 iulie 2004, care recomanda Romaniei ca legislatia nationala sa se modifice in sensul eliminarii imunitatii penale a fostilor ministri si sa trimita neintirziat informatii suplimentare si legislatia privind punerea in aplicare a acestei recomandari”.

Publicata in 4 februarie 2005, Ordonanta e semnata de Calin Popescu Tariceanu ca premier.

Asadar, Ordonanta de urgenta, adoptata  de Guvernul Tariceanu chiar la debutul guvernarii,   dadea curs unei cerinte a UE in conditiile in care Romania se afla in negocieri de aderare. Dupa opinia mea dadea curs si textului constitutional.

In 5 iulie 2007, CCR, sesizata cu o  exceptie ridicata de Adrian Nastase in Dosarul nr.15.083/1/2006 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, ”Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Adrian Nastase in Dosarul nr.15.083/1/2006 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 23 alin.(2) si (3) din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, sint neconstitutionale”

E vorba de articolele prin care fostii ministri erau exceptati de la prevederile Legii privind responsabilitatea.

Ar fi fost normal ca protestatarii de joi seara sa ceara Avocatului Poporului sa sesizeze Legea responsabilitatii pe motiv de neconstitutionalitate. Ar fi fost normal ca pe Internet sa se lanseze o petitie in acest sens.

Ar fi fost normal ca presedintele Klaus Iohannis sa adreseze Avocatului Poporului aceasta cerere.

Ar fi fost normal ca PSD sa se adreseze Avocatului Poporului.

Toate acestea s-ar fi impus, deoarece singurele imunitati in materie de urmarire penala discutate in Parlament sint cele ale fostilor ministri care sint parlamentari.

Indiscutabil si-n viitorul Parlament vor fi fosti ministri.

Nu-i exclus ca si-n cazul unora dintre ei sa se ceara ridicarea imunitatii.

Si iar vom avea taraboaie precum cele stirnite de cazurile Varujan Vosganian, Titus Corlateanu, Gabriel Oprea.

Concluzie:

Daca am fi avut o dezbatere si nu o isterie cazul Oprea ar fi dus la supunerea Legii unui control constitutional.

Si CCR ar fi rezolvat problemele ivite in viata.

Asta deoarece e vorba doar de o interpretare a textului Constitutiei.



loading...

Adauga un comentariu