News Flash:

"Cruciadele" din bucatarie

16 Noiembrie 2009
2445 Vizualizari | 0 Comentarii
Cruciadele din bucatarie
Afisat la 08:10

Ieri erau blanurile, astazi este mancarea, devenita o tema de discutie aproape "sexi": un fetis, un simbol, un teren de lupta, fenomen social si cultural. Si daca ieri Naomi Campbell si Christy Turlington erau imaginea campaniei "mai bine goale decat sa purtam blanuri", astazi celebritatile imbratiseaza cauze alimentare, transformandu-se in adevarate "food fighters". Si intre atatea obsesii si convingeri este aproape interzis sa nu ai o opinie.

Salvati pestele din farfurie!

In prim plan este actrita Greta Scacchi. Goala. Il imbratiseaza, il priveste in ochi si ii surade. Pacat ca "El" nu este decat un peste, si nu la figurat, ci la propriu, ati citit bine, un sarman merlucius. Vorbim despre o fotografie realizata de un celebru fotograf al vremurilor noastre, John Rankin, aparuta in mass-media britanice ca parte a campaniei de lansare a filmului "The End of the Line", o pelicula care militeaza impotriva exceselor companiilor de pescuit.

In blogosfera, Daryl Hannah explica pe site-ul sau cat de usor poti transforma uleiurile si grasimile utilizate de fast-food-uri in combustibil. Paul si Stella McCartney sunt si ei paladinii intransigenti ai vegetarianismului, predicand cel putin "o zi pe saptamana fara carne", in timp ce Trudie Styler si Elle Macpherson lanseaza disperate apeluri mediatice pentru ca la celebrul restaurant Nobu sa dispara din menu tonul albastru, specie pe cale de disparitie (regizorul Stephen Fry a lansat si el o dezbatere pe aceasta tema pe Twitter).

Recent, prestigiosul New York Times a publicat un numar special, intitulat "The Food Issue". Din sumar - un vehement pamfelt "Impotriva carnii" scris de Jonathan Safran Foer, 20 de noi reguli alimentare "dictate" de Michael Pollan si polemici pe tema mancarii organice versus mancarea conventionala sau a "Food Inc.", un film lansat in Statele Unite in luna iunie a acestui an, un soi de documentar care dezvaluie (desi mai bine sa nu stii) ceea ce se afla in spatele produselor apetisante de pe rafturile supermarketurilor.

Jocul de-a mancarea

Prin urmare, mancarea a ajuns pe prima pagina a ziarelor si in prime-time, si fara doar si poate va ramane acolo multa vreme. "Societatile mai putin complexe dezvolta raporturi elementare cu hrana, dar societatea occidentala actuala este una care de multa vreme nu isi mai pune problema foamei: de aceea ii confera mancarii atatea semnificatii culturale", considera Marino Niola, profesor de antropologie culturala din Italia.

Si pentru ca nu se putea altfel, si ea da dependenta. Un drog ca oricare altul, de tratat ca atare. Pentru a te "dezintoxica" de mancare exista centre specializate, asa-numitele "Food Rehab": laboratoare si terapii pentru controlul senzatiei de foame (te poti chiar inscrie intr-un grup dedicat pe Facebook).

Termenul de "food rehab" se pare ca ar fi fost inventat de David A. Kessler, un fost membru al Food and Drug Administration din Statele Unite, astazi autor al best-seller-ului "The end of overeating"; o carte "intunecata", care separa in mod definitiv mancatul de placere, documentand in cadrul unei serii de interviuri luate unor experti si "insideri" din industria alimentara, felul in care mancarea este de-acum manipulata genetic pentru a deveni nu doar mai ieftina, ci si mult mai "addictive".

In lista noilor cuvinte de utilizat atunci cand vorbim despre hrana se numara de-acum si "Eatertainment", alimente cu care sa te joci sau care sa te distreze, al caror "secret" sta in combinatiile "irezistibile" de grasimi "trans" cu sare si zahar.

Noua (dez)ordine gastronomica

Potrivit antropologului italian, la ora actuala exista un adevarat "cult al anorexiei", in spatele caruia se afla un soi de "mortificare" a trupului. Adica persoane care nu sunt obeze se supun oricum la privatiuni, refuzuri, interdictii, punand "la index" alimentele care ar putea sa le provoace placere. "In spatele anumitor diete se ascunde o etica combinata cu o forma de penitenta. De multe ori inconstienta, pentru ca ceea ce pe vremuri era religios acum este laicizat, dar continua sa ne influenteze comportamentele", spune Niola, in opinia caruia a alege sa mananci anumite mancaruri - sushi de exemplu -, iti satisface nu atat gustul, cat o anumita obsesie.

Tot la o exigenta in buna parte culturala pare a raspunde si obsesia pentru mancarea organica pe care occidentalii o au la ora actuala. Recent insa, un raport dat publicitatii de Food Standard Agency, autoritatea alimentara britanica, a pus serios in discutie asa-numitele produse "eco" sau "bio" sau "naturale" cum li se spune, in urma unei cercetari intinse de-a lungul a 50 de ani (si 52.000 de studii stiintifice): conform acestuia, alimentele biologice nu ar face neaparat bine celor care le consuma, ci mai degraba "portofelului" celor care le produc.

In opinia antropologului, chestiunea alimentatiei "bio" este in egala masura ideologica si psicologica. Exista cei care se tem sa nu fie "contaminati" de anumite alimente nu indeajuns de "pure din punct de vedere bacteriologic", dar in acest caz este vorba despre un raport nevrotic cu mancarea, simbol a cu totul altceva. "Traim intr-o lume in care nu mai reusim sa controlam nimic, ceea ce ne alimenteaza sentimentele de nesiguranta. Multi oameni isi combat anxietatea demonizand si eliminand din alimentatie anumite lucruri. Sa ne gandim doar la succesul oscilant al anumitor alimente precum ciocolata, care ani de zile a reprezentat raul absolut, iar ale carei virtuti acum sunt din nou glorificate".

Mancarea - catastrofa sociala

Societatile se deosebesc intre ele prin ceea ce mananca si mai ales ceea ce nu mananca; mancarea este si ea un limbaj si vorbeste despre identitatea nationala si obsesiile diferitelor popoare.

De ce suntem atat de grasi?, nu inceteaza sa se intrebe americanii. Iar daca miscarea care promoveaza asa-numita "Fat Acceptance" nu prea reuseste sa le furnizeze oamenilor un raspuns, si dupa ani de zile in care librariile au fost inundate de carti obsedant dedicate modalitatilor de a scadea in greutate, acum a venit vremea celor care incearca sa determine motivele pentru care oamenii se ingrasa in continuare.

In "The Evolution of Obesity", autorii Michael Power si Jay Schulkin explica "epidemia" de obezitate prin aceea ca am fi programati genetic sa inmagazinam grasime de pe vremea cand a ne procura hrana era un soi de ruleta ruseasca. Sigur este doar ca daca oamenirea a evoluat in savana africana, acum se ingrasa in Candyland, unde toate bunatatile se afla la indemana.

Aceeasi intrebare si-o pun si autorii "The Fattening of America", Eric Finkelstein si Laurie Zuckerman, dar raspunsul dat de ei este altul: oamenii se ingrasa pentru ca niciodata mancarea n-a fost atat de ieftina ca in prezent.

Sa fie mancarea atunci un fel de catastrofa sociala? Depinde. Pentru autorii "The Fat Studies Reader", greutatea nici nu mai o chestiune de sanatate, ci de politica, iar a te ingrasa mai degraba o "practica culturala subversiva", intr-o societate care de fapt fata de "grasi" simte o adevarata fobie.

Tocmai contrariul este ceea ce sugereaza Food 2030, o discutie online lansata de guvernul britanic in parteneriat cu DEFRA (Departamentul pentru Sanatate si standarde alimentare), in vederea definirii liniilor strategice ale alimentatiei nationale: una dintre modalitatile de a-i tine in forma pe englezi ar fi pur si simplu combaterea fenomenului "bogof", acronim al "Buy One Get One Free", al carui corespondent romanesc ar fi cunoscutele oferte gen "doua la pret de unul", devenite tapul ispasitor al tuturor exceselor alimentare.

Placerile carnii

Umbla vorba ca in ultimul timp, in Brooklin, New York, oamenii se inscriu pe liste de asteptare de cate 60 de persoane pentru a participa la lectiile de "taiere a porcului", tinute saptamanal de Tom Mylan, macelar, blogger si "guru" al noilor carnivori; dar si in Europa ecourile "vacii nebune" par a se fi stins, iar carnea a revenit pe lista alimentelor "bune", promovata fiind de o noua generatie de crescatori de animale educati, si de bucatari-sefi cu respect fata de animalele sacrificate.

Valul de moralitate alimentara, intrat in Statele Unite odata cu filosofia Slow Food, a "contagiat" mai intai agricultura: printre pionieri se numara Dan Barber, "chef"-ul de la Greenwich Village si fermier, si crescatorul Peter McDonald, care vinde online carne de pui, curcan, manzat si miel crescuti in ferma proprie, facand personal livrarile direct in birourile clientilor din Manhattan, unde acestia se reunesc in grupuri pentru a putea cumpara animalul intreg, cu o economie de 60% fata de preturile practicate de lantul bio Whole Foods.

In Suedia, de la "amvonul" restaurantului sau din Grand Hotel - Stockholm, Mathias Dahlgren predica de ani de zile inlocuirea adjectivului "biologic" cu "natural", servind carne provenita dintr-o crescatorie biodinamica situata in afara orasului. "Pe vremuri oamenii se intrebau cum sa produca cat mai multa carne posibil; astazi noua generatie de crescatori se intreaba cum sa produca cea mai buna carne posibila", explica Dalhgren, convins ca, in fata "excelentei produsului", un "chef" trebuie sa faca un pas inapoi si sa renunte la tehnicile de mare virtuozitate pentru a pune in valoare ingredientul.

"Riscul crescatoriilor ecologice operate de fermieri improvizati este ipocrizia", este de parere italianul Sergio Capaldo, unul dintre consultantii printului Charles si fondator al Granda, consortiu care cuprinde 65 de crescatorii de rasa bovina piemonteza. "La un moment dat s-a renuntat la castrarea animalelor din cauza unei asa-zise compasiuni total nelalocul ei, doar pentru a se constata ulterior ceea ce se stia din batrani - carnea purceilor necastrati este pur si simplu necomestibila; in cele din urma s-a recurs la castrarea chimica in locul celei chirurgicale". O practica efectuata astfel incat sa nu lase reziduuri hormonale in carnea pe care-o mancam, dar crede Capaldo, tot la fel de ipocrita.



placerile carnii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2558 (s) | 22 queries | Mysql time :0.142236 (s)

loading...