Boli si tratamente

Cum ne tratam ne bulimie nervoasa?

Publicat: 08 iun. 2012

Tratamentul bulimiei nervoase include consiliere psihologica (inclusiv consiliere nutritionala) si cateodata medicatie antidepresiva. Tratamentul nu necesita de obicei spitalizare, cu exceptia anumitor cazuri.
Daca bulimia este insotita de alte simptome, poate fi necesar tratamentul suplimentar mai indelungat.
Tratament initial
Tratamentul initial depinde de severitatea si durata bolii. Daca nu exista complicatii, tratamentul consta in:
1. Consiliere psihologica
– terapie cognitiva comportamentala (CBT), care include consiliere nutritionala, cu scopul de a schimba modelul comportamental si gandirea.

Se recomanda:
– 3 mese si 2 gustari pe zi, cu evitarea altor diete;
– diminuarea grijilor in legatura cu propriul aspect fizic;
– reducerea elementelor responsabile de declansarea episoadelor de exces alimentar prin examinarea relatiilor interpersonale si a diferitelor emotii sau sentimente;
– conceperea unui plan personalizat care sa ajute pacientul in recuperare si sa reduca riscul recaderilor;
– terapia interpersonala (IT), ajuta pacientul sa analizeze relatia dintre conflictele personale si simptomele bolii;
– terapia comportamentala este o abordare de durata a pacientului cu scopul de a-l ajuta pe acesta in controlul propriilor sentimente. Printr-o analiza profunda a provocarilor din viata de zi cu zi, precum si a emotiilor negative, episoadele de excese alimentare si eliminare fortata ar trebui sa se rareasca semnificativ;
– terapia de grup poate intarii consilierea individuala. Deseori este de ajutor discutia cu persoane care sufera de aceeasi boala;
– terapia familiala in care membrii familiei interfera in recuperarea bolnavului, chiar fara sa realizeze. Membrii familiei se intereseaza despre boala, cer ajutor si, eventual, se confrunta cu problemele iscate in interiorul acesteia.
2. Medicatia

Antidepresivele, precum fluoxetinul (Prozac), sunt cateodata utilizate in bulimie pentru a reduce numarul episoadelor de excese alimentare urmate de eliminare fortata, precum si pentru a atenua simptomele depresiei care insoteste aceasta tulburare de alimentatie.
Tratament de intretinere
Acesta depinde de de durata si severitatea bulimiei si consta in terapie cognitiv comportamentala, cu consiliere nutritionala si schimbarea tipului de gandire si comportament.

Tinta terapiei comportamentale este:
– renuntarea la grija exagerata asupra greutatii corporale si a aspectului fizic general;
– intelegerea si reducerea elementelor care pot declansa episoadele caracteristice bolii, prin analizarea legaturii dintre relatiile interpersonale si simptomele bolii;
– consumul a 3 mese si 2 gustari pe zi, fara alte diete;
– alcatuirea unui plan personalizat pentru recuperare si evitarea unor eventuale recaderi.

Terapia interpersonala – ajuta pacientul sa analizeze si sa inteleaga legatura dintre confictele interpersonale si simptomele bolii.
Terapia comportamentala – este o abordare de lunga durata in care pacientul invata sa-si controleze propriile emotii. Printr-o analiza completa a provocarilor de zi cu zi precum si a emotiilor negative, episoadele caracteristice bulimiei ar trebui sa se rareasca semnificativ.
Terapia de grup – care intareste beneficiile terapiei individuale. Deseori este util ca pacientul sa vorbeasca cu alte persoane care sufera de aceeasi boala.
Terapia familiala – in care membrii familiei interfera in recuperarea bolnavului chiar fara sa realizeze; acestia se informeaza asupra bolii, ofera sprijin pacientului si incearca sa rezolve problemele din interiorul familiei.

Medicatia antidepresiva, este utilizata in scopul reducerii numarului episoadelor de excese alimentare urmate de eliminare fortata si de a trata alte simptome care pot aparea asociate bulimiei, precum depresia sau anxietatea.
Daca apar complicatii ale bolii (precum deshidratarea severa sau ulcerul gastric), poate fi necesara spitalizarea pacientului, si/sau apelarea la un centru specializat in tulburari de alimentatie.

Deseori pacientii cu bulimie sunt descurajati in fata faptului ca recuperarea necesita un timp indelungat si recaderile sunt destul de frecvente. In cazul in care pacientul nu poate controla situatia si dezvolta un potential suicidal, este obligatoriu sa se apeleze la ajutor specializat.
Consiliereea psihologica combinata cu tratamentul medicamentos antidepresiv are rezultate mai bune decat folosirea singulara a antidepresivelor.
Tulburarile de alimentatie sunt greu de tratat, recuperarea necesitand luni, chiar ani de zile. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme cu atat sansele unei recuperari totale este mai mare.
Tratament ambulator la domiciliu
Tratamentul ambulator este foarte important in cazul pacientilor cu bulimie nervoasa. Este utila stabilirea unor obiective de catre pacientul in cauza, de medicul curant, nutritionist si de consilierul autorizat.

Cateva dintre aceste obiective includ:
– dezvoltarea autocontrolului emotional, renuntarea la sentimentul de vinovatie, impacarea cu sine si petrecerea timpului liber cu persoanele dragi;
– rabdare si perseverenta, constientizand ca scopul terapiei este ca pacientul sa se simta mai bine cu fiecare zi care trece;
Membrii familiei trebuie, de asemenea, sa sustina pacientul, intelegerea bolii si a simptomelor acesteia fiind in folosul intregii familii.
Se recomanda de asemenea:
– evitarea, controlul sentimentelor de vinovatie si rusine; incercarea de a gasi un motiv responsabil de aparitia bolii nu este utila, ci mai degraba abordarea unei atitudini pozitive, cu schimbarea lucrurilor in bine;
– oferirea ajutorului psihic necesar persoanelor apropiate afectate de bulimie, in special in cazul acelora care necesita tratament de durata sau se simt foarte descurajati.

 



loading...

Adauga un comentariu