Sfatul medicului

Cum recunoasteti fibrilatia atriala, boala care creste enorm riscul de accident vascular cerebral

Publicat: 24 sept. 2018
25

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac ce afecteaza, impreuna cu insuficienta cardiaca, milioane de oameni in toata lumea. Afectiunea este caracterizata de batai neregulate ale inimii si poate fi extrem de periculoasa, nu atat prin efectele cardiace, cat prin complicatiile sale. Cea mai de temut complicatie a fibrilatiei atriale este accidentul vascular cerebral (AVC) – riscul de AVC este de 5 ori mai mare daca aveti fibrilatie atriala. Motivul este ca circulatia sangelui este afectata, facandu-l sa stagneze, ceea ce predispune la aparitia cheagurilor. Un cheag se poate bloca intr-o artera a creierului si sa cauzeze un AVC. Fibrilatia atriala poate fi autolimitata (in paroxisme ce se pot repeta) sau sustinuta – este apreciata drept "persistenta" daca dureaza mai mult de sapte zile. Fibrilatia atriala "permanenta" se refera la forma clinica persistenta in care se considera ca nu mai este posibila reinstituirea ritmului sinusal.

Cauzele fibrilatiei atriale sunt multiple, cele mai frecvente fiind: cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, valvulopatiile. Alte cauze mai rare: boli congenitale, disfunctii tiroidiene, obezitatea, apnea, boli pulmonare cronice, diabetul zaharat, insuficienta renala. Afectiunea poate sa apara si dupa o interventie chirurgicala pe torace, dar mai ales pe inima.

Bolnavii pot sa fie asimptomatici, sa aiba simptome usoare – de pilda, palpitatii, oboseala si scaderea capacitatii de efort – sau sa prezinte episoade de sincopa, de insuficienta cardiaca ori de angina. Multe dintre simptome, ca si intensitatea lor, sunt legate de gradul de tahicardie asociata.  Acelasi individ poate prezenta,de-a lungul timpului, mai multe tipuri de fibrilatie atriala – de exemplu, aceasta poate evolua de la forma paroxistica la cea persistenta.

Diagnosticul de fibrilatie atriala necesita documentare electrocardiografica. La pacientii la care exista suspiciunea, dar care sunt in ritm sinusal in momentul consultatiei, poate fi necesara electrocardiografia in ambulatoriu – asta presupune monitorizare continua, timp de 24 de ore. Consemnarea istoricului si examenul fizic sunt importante pentru stabilirea caracterului paroxistic ori persistent al fibrilatiei atriale, pentru identificarea simptomelor si pentru detectarea cauzelor posibile si a factorilor precipitanti.





Adauga un comentariu