News Flash:

De ce este 1 Mai Ziua MUNCII

1 Mai 2019
557 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7354 RON (0.0000)
USD: 4.2654 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
ziua muncii

In anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 mai a devenit sarbatoarea miscarilor muncitoresti in majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatand amploare pe masura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera.

2019 vine cu concediu prelungit: iata cum ai putea avea 35 de zile libere cu doar 9 zile de concediu

Reducerea normei orare zilnice de lucru sta la originea semnificatiei zilei de 1 mai, de sarbatoare internationala a lucratorilor. In anul 1872, circa 100 de mii de lucratori din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat, cerand reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare pentru prima data in legatura cu intrunirea din anul 1886 a Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canadei (precursoarea Federatiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tamplarilor, a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca: „8 ore sa constituie ziua legala de munca de la, si dupa 1 mai 1886”, sugerandu-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, insa cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranti, din care aproximativ 40 de mii se aflau in greva. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au castigat dreptul la ziua de munca de 8 ore, fara reducerea salariului. Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscuta pe intreg mapamondul in urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai tarziu, in Piata Haymarket din Chicago. Numarul grevistilor se ridicase la peste 65.000. In timpul unei demonstratii, o coloana de muncitori a plecat sa se alature unui protest al angajatilor de la intreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost impuscati si multi altii au fost raniti.

In seara aceleiasi zile a fost organizata o noua demonstratie in Piata Haymarket. Din multime, o bomba a fost aruncata spre coloana de politisti. Au fost raniti 66 de politisti, dintre care 7 au decedat ulterior. Politia a ripostat cu focuri de arma, ranind doua sute de oameni, dintre care pe cativa mortal. In urma acestor evenimente, 8 lideri anarhisti, care apartineau unei miscari muncitoresti promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecati. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franta si Spania au adunat fonduri pentru plata apararii. In urma procesului, 7 dintre acuzati au fost condamnati la moarte (doi avand ulterior pedeapsa comutata la inchisoare pe viata) si unul la 15 ani de inchisoare. Sapte ani mai tarziu, o noua investigatie i-a gasit nevinovati pe cei 8.

In anul 1888, la intrunirea Federatiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 sa fie data pentru sustinerea, prin manifestatii si greve, a zilei de munca de 8 ore. Dar, in anul 1889, social–democratii afiliati la asa–numita Internationala a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai sa fie o zi internationala a muncitorilor. La 1 mai 1890 au avut loc demonstratii in SUA, in majoritatea tarilor europene, in Chile, Peru si Cuba. Dupa aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Pana in 1904, Internationala a ll-a a chemat toti sindicalistii si socialistii sa demonstreze energic pentru „stabilirea prin lege a zilei de munca de 8 ore, cererile de clasa ale proletariatului si pace universala”.

La scurt timp, Federatia Americana a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrand in schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, in prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmand aceasta data ca sarbatoare legala. Aceasta decizie a fost luata pentru a repara ofensa adusa grevistilor de la Sindicatul American al Cailor Ferate si al caror protest fusese inabusit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii in SUA este asimilata gratarelor, autostrazilor aglomerate si ca ultimul week-end lung al verii. 1 mai a devenit, in aproape toata lumea, Ziua Internationala a Muncii. Exista si exceptii, de exemplu Australia, Elvetia si Statele Unite, unde 1 mai nu este o sarbatoare oficiala. In majoritatea tarilor vest europene, ziua de 1 mai este zi libera.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o sarbatoare de stat insotita de defilari propagandistice. Regimurile comuniste incercau sa duca traditia unei miscarii muncitoresti internationale, aparuta sub egida celei de-a doua Internationale. De asemenea, si nazistii au avut tentative de uzurpare a acestor traditii. Ziua de 1 mai, fusese transformata intr-o sarbatoare a comunitatii nationale germane, promitandu-se construirea unui socialism national, in centrul caruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator in acest sens: Certurile si neintelegerile simbolizate de lupta de clasa se transforma acum intr-un simbol al unitatii si inaltarii natiunii

Ziua de 1 mai a fost transformata de catre nazisti intr-o sarbatoare propagandistica. Se sustinea ca ziua de 1 mai trebuie sa devina o sarbatoare a intregii natiuni si nu poate fi transformata intr-un simbol al luptei proletare si a decadentei.[necesita citare] Serbarile campenesti, chioscurile cu bere si spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fusesera interzise. Organizatiile muncitoresti au fost inlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupari radicale folosesc retorica nazista, participand la proteste violente avand ca pretext ziua de 1 mai (de exemplu, in Germania).

In Romania, dupa evenimentele din decembrie 1989, timp de mai multi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sarbatorita prin festivitati decat la initiativa unor reprezentanti ai unor partide precum PSM si PRM.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

1 mai memoria victimelor grevei chicago
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2019 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.8969 (s) | 21 queries | Mysql time :0.769018 (s)