De ce oamenii își pierd memoria pe măsură ce îmbătrânesc și cum putem incetinii acest proces

Toată lumea vrea să trăiască viața, chiar și sfârșitul ei, într-o minte sănătoasă și o memorie clară. Iată câteva sfaturi pentru a vă ajuta să realizați acest lucru.

Peste 50 de milioane de oameni suferă de tulburări mentale, inclusiv tulburări de memorie. Oamenii de știință nu știu încă în mod fiabil de ce memoria se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă, dar au mai multe sugestii despre cum să reducem acest risc.

Ce tipuri de pierderi de memorie există

Principalele trei sunt: ​​declinul cognitiv cu îmbătrânirea, afectarea cognitivă ușoară și demența. În termeni generali, acestea sunt similare, dar există și diferențe importante.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Scăderea capacității cognitive odată cu îmbătrânirea

Acest lucru este complet normal. Cu vârsta, toate celulele corpului uman se uzează, inclusiv neuronii. Deci, este firesc ca persoanele în vârstă să aibă probleme minore de memorie.

Deficit cognitiv minor

Acesta este ceva între ele între declinul cognitiv și demența. Oamenii care suferă de ele uită multe lucruri, dar pot funcționa totuși singuri.

Demenţă

Acesta este un sindrom în care o persoană pierde memoria, capacitatea cognitivă și capacitatea de a efectua activități zilnice. Persoanele cu demență se confruntă, de asemenea, cu probleme de vedere, orientare spațială și pierderea abilităților lingvistice.

Într-o etapă ulterioară, pot uita familia și prietenii, pot deveni agresivi fără niciun motiv aparent, pot dezvolta paranoia și dificultăți de mișcare. Cea mai frecventă formă de demență (60-70% din cazuri) este boala Alzheimer .

Nu există date exacte despre originea demenței. În cazul Alzheimer, proteinele amiloide și tau se acumulează în creier și sunt țesute în încurcături, interferând cu comunicarea dintre neuroni. Din această cauză, comportamentul și gândirea pacienților încep să se schimbe.

Se crede că regiunile creierului responsabile de memorie sunt mai întâi deteriorate, apoi toate celelalte. Treptat, o persoană își pierde capacitatea de a se îngriji de sine, de a vorbi și de a se mișca, iar în cele din urmă – a respira și a înghiți.

Cine este predispus la demență și pierderea memoriei

Principalul factor de risc este vârsta. Cam jumatate persoanele peste 85 de ani suferă de o formă de demență. Alți factori includ istoricul familial de demență (cu cât există mai multe, cu atât este mai probabil să o dezvoltați) și probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia.

Cum să evitați afectarea memoriei

În prezent, nu există modalități garantate de a rezista dezvoltării tulburărilor cognitive. Dar le puteți întârzia apariția.

Mențineți activitatea fizică

Exercițiile fizice nu ajută la păstrarea memoriei mult, dar îmbunătățesc alte abilități cognitive, cum ar fi planificarea. Sunt utile în general – mai ales pentru a vă menține în mișcare.

Monitorizați presiunea

Peste 9.000 de persoane cu hipertensiune au arătat că scăderea tensiunii arteriale la niveluri normale (120/80 mm Hg) reduce riscul de afectare cognitivă ușoară cu mai mult de 20%, iar demența cu 16%. De asemenea, oamenii de știință au descoperit că normalizarea tensiunii arteriale reduce foarte mult riscul de deces și de boli cardiovasculare.

Discutați cu alte persoane

Cea mai promițătoare modalitate de a minimiza riscul de demență astăzi este prin interacțiunea socială. Într-un studio  persoanele în vârstă, dintre care unele sufereau de tulburări cognitive ușoare, vorbeau prin chat video cu intervievatori special instruiți timp de 30 de minute în fiecare zi.

Ca rezultat, subiecții și-au îmbunătățit multe dintre abilitățile cognitive, cum ar fi fluența și viteza de reacție. Chiar și cei cu tulburări cognitive ușoare au prezentat îmbunătățiri.

Izolarea socială crește riscul de demență cu 2%. Oamenii de știință sugerează că chiar și chatul video ocazional cu membrii familiei poate reduce acest impact.