Turcia s-a declarat duminică dezamăgită de decizia Kosovo, cu majoritate musulmană, de a stabili relaţii diplomatice cu Israelul şi de a-şi deschide o ambasadă la Ierusalim, transmite AFP.
Turcia, care susţine cauza palestiniană, a fost una dintre primele ţări care a recunoscut Kosovo atunci când provincia sârbă şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în 2008.
Ministerul de Externe turc a apreciat într-un comunicat că decizia Kosovo este dezamăgitoare şi „o încălcare clară a dreptului internaţional” şi a cerut liderilor kosovari să evite orice măsură care ar putea aduce atingere statutului legal al Ierusalimului.
Vineri, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că Serbia a devenit prima ţară europeană care îşi transferă ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Şeful executivului israelian a mai anunţat că Kosovo va stabili relaţii diplomatice cu Israelul şi va deschide la rândul său o ambasadă în oraşul sfânt.
Serbia și Kosovo au convenit să normalizeze legăturile economice după două zile de discuții la Washington.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat încheierea acordului în Biroul Oval pe 4 septembrie, înainte de o întâlnire cu liderii celor două națiuni.
„Sunt încântat să anunț un angajament cu adevărat istoric”, a spus Trump, alături de președintele sârb Alexandr Vučić și de prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti, care au semnat un acord de cooperare economică. „Serbia și Kosovo s-au angajat fiecare în normalizarea economică”.
„După o istorie violentă și tragică și ani de negocieri eșuate, administrația mea a propus o nouă modalitate de a reduce distanța. Concentrându-se pe crearea de locuri de muncă și creșterea economică, cele două țări au reușit să facă o descoperire majoră”, a spus Trump.
Trump a mai spus că Serbia s-a angajat să-și mute ambasada la Ierusalim și că Kosovo și Israel au fost de acord să normalizeze legăturile și să stabilească relații diplomatice.
Administrația Trump a recunoscut capitala Israelului la Ierusalim la sfârșitul anului 2017 și a mutat ambasada SUA acolo în mai 2018.
Administrația a încurajat și alte țări să facă același lucru, dar a fost larg criticată de palestinieni și de mai multe state europene, deoarece conflictul israeliano-palestinian rămâne nerezolvat. Kosovo, o țară predominant musulmană, nu a recunoscut niciodată Israelul și nici Israelul nu a recunoscut Kosovo.
Parlamentul kosovar a declarat independența Kosovo față de Serbia în 2008, la nouă ani după ce NATO a desfășurat o campanie aeriană de 78 de zile împotriva Serbiei pentru a opri o represiune sângeroasă împotriva etnicilor albanezi în Kosovo.
Majoritatea națiunilor occidentale au recunoscut independența Kosovo, dar Serbia și aliații săi, Rusia și China, nu au recunoscut-o. Lipsa de dorință a Serbiei de a recunoaște Kosovo au menținut tensiunile și au împiedicat stabilizarea completă a regiunii balcanice după războaiele sângeroase din anii 1990.
„Nu ne-am rezolvat toate problemele. Există încă diferențe „, a spus Vučić , dar a adăugat că a avea o zonă economică unificată cu Kosovo reprezintă un „mare pas înainte „.
Hoti a descris, de asemenea, cooperarea economică drept un „mare pas înainte” în relație și a spus că cei doi lideri s-au angajat să lucreze împreună.
Vučić a anunțat, de asemenea, că s-a ajuns la un acord pentru deschiderea la Belgrad a unui birou al Fondului SUA pentru dezvoltare, care, a spus el, va trimite un semnal puternic agențiilor de credit și investitorilor.
„Americanii vor monitoriza proiecte importante, cum ar fi construcția autostrăzii către Pristina. Am convenit asupra modului de construire a căii ferate și a legăturii dintre Pristina și centrul Serbiei, prin Merdare (o trecere de frontieră între Serbia și Kosovo)”, a spus Vučić.