Deputat Cristina-Emanuela Dascălu critică dur prelungirea instabilității politice de la București, subliniind că România încheie luna august sub semnul unei crize prelungite, în timp ce problemele economice ale populației vulnerabile continuă să se adâncească. Guvernul Bolojan este interimar, negocierile pentru formarea unui nou Executiv continuă, iar România are nevoie urgentă de un Guvern cu puteri depline care să poată răspunde provocărilor financiare și sociale acumulate.
În analiza sa, deputat Cristina-Emanuela Dascălu arată că chiar premierul interimar Ilie Bolojan recunoaște că perioada de provizorat s-a prelungit peste măsură și că viitoarea garnitură guvernamentală va fi obligată să gestioneze simultan reducerea deficitului bugetar și acoperirea cheltuielilor pentru creșterea pensiilor și a salariilor.
Pensiile înghețate și presiunea fiscală CASS erodează veniturile seniorilor
Situația persoanelor în vârstă a devenit din ce în ce mai critică pe fondul blocajului politic. Pensiile au rămas înghețate, în timp ce inflația a redus progresiv valoarea reală a veniturilor. Pentru milioane de seniori, această diferență dintre valoarea nominală a pensiei și costul efectiv al vieții înseamnă mai puține alimente cumpărate, facturi mai greu de achitat și un buget tot mai apăsător pentru medicamente și servicii medicale.
Condițiile financiare ale pensionarilor s-au agravat constant în ultimul an. Deputat Cristina-Emanuela Dascălu amintește că, din iulie 2025, presiunea fiscală asupra seniorilor s-a amplificat prin aplicarea CASS pentru partea de pensie care depășește 3.000 de lei. Această măsură a diminuat venitul disponibil al pensionarilor vizați, iar în prezent chiar perspectiva prelungirii acestei contribuții după 2027 este discutată în contextul identificării unor resurse suplimentare pentru buget.
Această abordare fiscală trebuie analizată cu rigoare, susține parlamentarul, având în vedere că venitul unui pensionar are o particularitate fundamentală: posibilitatea de a-l majora prin activitate profesională suplimentară este limitată, iar cheltuielile esențiale ocupă o pondere semnificativă din bugetul familiei.
Modelele din Europa de Est și prioritățile viitorului Executiv
România ar trebui să ia ca reper bunele practici ale statelor vecine pentru protejarea puterii de cumpărare. În Europa Centrală și de Est, mecanismele de protejare a veniturilor vârstnicilor oferă României exemple relevante. Polonia, Bulgaria și Ungaria utilizează formule de actualizare a pensiilor raportate la evoluția prețurilor și la indicatori economici, iar unele dintre aceste state au introdus și măsuri suplimentare de sprijin pentru seniori.
Pentru restabilirea echilibrului social, deputat Cristina-Emanuela Dascălu afirmă că viitorul Guvern trebuie să reia mecanismul de indexare într-o formă sustenabilă și să prezinte public un calendar clar pentru recuperarea pierderii de putere de cumpărare acumulată. O asemenea decizie trebuie fundamentată pe date economice și inclusă în construcția bugetară multianuală, astfel încât pensionarii să cunoască din timp evoluția veniturilor lor.
Responsabilitate fiscală dublată de echitate socială
Deputat Cristina-Emanuela Dascălu punctează că consolidarea bugetară nu trebuie făcută exclusiv pe seama categoriilor defavorizate, ci prin privirea de ansamblu a cheltuielilor publice. România are nevoie de eficiență administrativă, de prioritizarea investițiilor, de reducerea risipei și de o evaluare serioasă a tuturor cheltuielilor statului. Presiunea fiscală trebuie distribuită prin criterii de echitate, iar deciziile economice trebuie să țină cont de capacitatea reală a diferitelor categorii sociale de a suporta costurile ajustării.
Viitorul Guvern trebuie să trateze politica pensiilor ca pe o componentă strategică a politicii economice și sociale a României. Pensionarii au dreptul la un sistem previzibil, la reguli stabile și la protejarea unei puteri de cumpărare compatibile cu o viață demnă.
România trece printr-un moment în care are nevoie de decizii mature, fundamentate și asumate. Formarea unui nou Guvern trebuie să fie urmată de o politică economică în care responsabilitatea fiscală să meargă împreună cu responsabilitatea socială. Seniorii României au muncit o viață pentru această țară, iar statul are obligația de a le proteja demnitatea la vârsta pensionării — o obligație ce trebuie să se regăsească clar în buget, în legislație și în deciziile concrete ale viitorului Executiv.