News Flash:

Descentralizare culturala

8 Mai 2000
1158 Vizualizari | 0 Comentarii
Am trecut peste Sfintele Sarbatori ale Primaverii; peste Florii, Paste, ori Saptamana Luminata. Pe langa grija tuturor de a implini ritualul crestinesc al acestor preamariri, acela de a cinsti Intrarea, Golgota, Rastignirea si invierea Domnului Iisus Hristos, au trecut peste Iasi "Zilele Convorbirilor literare", precum si Reuniunea Centrului PEN Roman, petrecut de aceasta data la Iasi, si nu la Bucuresti, cum se obisnuia. Ecourile se mai regasesc si azi, in sufletul celor care au tinut, cu apropiere si bucurie, sa fie alaturi de aceste evenimente. La inceput au fost premiile revistei "Convorbiri literare", cea mai importanta revista de gen din Romania, cum se exprima unul dintre participantii importanti. Au fost pe aceasta lista Corneliu Antoniu, pentru revista "Antares"; Vasile Garnet, pentru revista "Contrafort"; Maria Ana Tupan, pentru anglistica; Benoxt Vitse, pentru romanofonie; Catalin Mihuleac, pentru proza; Gabriel Chifu, pentru poezie; Adrian Alui Gheorghe, pentru poezie; Elvira Sorohan, pentru critica; Dan Cristea, pentru eseu; Sorin Alexandrescu, pentru eseu; Romul Munteanu, pentru eseu; Mihai Sora, pentru eseu; iar pentru "Opera omnia", cunoscutul romancier, Nicolae Breban. De mare interes au fost pentru publicul prezent discutiile privind soarta scriitorului, din perspectiva raportarilor la limba: "Scriitorul - prizonier sau stapan al limbii?" Participarea la aceste lucrari a ministrului Culturii, dl Ion Caramitru, a prilejuit deschiderea "Anului Eminescu" la Iasi, sub semnul UNESCO, sarbatoare care guverneaza miscarile noastre spirituale pentru 2000. S-au lansat, cu aceasta ocazie, publicatii si carti, precum si ultimul numar al revistei "Convorbiri literare". (Foto "Convorbiri literare") PEN Club, o continuare necesara... a "convorbirilor literare" Pe de alta parte, continuarea "Zilelor Convorbiri literare" cu lucrarile Centrului PEN roman au pus fata in fata peste o suta de scriitori romani si straini, si au conferentiat Ana Blandiana, ca moderator, precum si Alexandre Blokh, vicepresedinte al International PEN, presedinte al PEN francez, Norbert Chauvistra, reprezentantul in Romania al Fundatiei "Konrad Adenauer", la care s-au adaugat saluturile centrelor PEN participante din Belgia, prin dna Huguette de Broqueville, presedinte al Centrului PEN belgian de limba franceza; dl Jean-Pierre Moulin, presedinte al Centrului PEN Normand din Elvetia; dl Kjell Olaf Jansen, presedinte al PEN norvegian; dl Hubay Miklos, pesedinte al PEN maghiar; dl Andrei Burlac, presedinte al PEN Republica Moldova; dl Galfalvi Zsolt, presedintele PEN al scriitorilor maghiari din Romania; dna Gina Sebastian-Alcalay, din partea PEN Israel, precum si dl Joachim Wittstock, conferentiind pe tema "Linii convergente si divergente in creatia literara si in receptarea ei". Tot in acest program, in moderarea dlui Laurentiu Ulici, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania, s-au pus in discutie "Codurile identitare", de catre Rodica Binder; "O componenta indisolubila a patrimoniului cultural romanesc", Grigore Bostan; "Cultura sarbilor din Banatul romanesc intre interes si politica", Miodrag Milin. De un interes egal s-au dovedit a fi discutiile conduse de Mircea Martin, care au inscris in program "Literatura minoritara, literatura universala", David Gyula, "Constiinta stricata a unei literaturi unitare de limba germana si consecintele ei", Roland Erb, precum si "Cazul unui scriitor kurd", Kjell Olaf Jensen. Si pentru a continua in aceeasi nota, Gabriela Adamesteanu, vicepresedinta Centrului PEN Roman, a condus discutiile sustinute de Magdalena Laszlo-Kutiuk, legate de "Socionica - o noua metoda de diagnosticare a tipului de personalitate a scriitorului", de Vitalie Ciobanu - "Identitate culturala in Republica Moldova", si de catre Gheorghe Schwartz, "Convietuiri si confluente literare in Transilvania de sud-vest". Cel mai important subiect al dezbaterilor, lasat cu buna stiinta spre finalul intalnirii Centrului PEN, si condus de Mihai Sora si Romulus Rusan, a pus, de fapt, o aceeasi intrebare: "Scriitorul, stapan sau slujitor al limbii?" In dezbaterea participantilor, numerosi de altfel, lucrurile tind sa treaca de furcile caudine ale vremii. Totul este posibil, dar reguli obiective exista oricand. Nu orice foaie umpluta de semne este literatura... Semnificatii... "Pacat ca a plouat si ca nu le-am putut arata invitatilor nostri din strainatate toata splendoarea orasului. Cat priveste manifestarile de aici, deja traditionale, ale xConvorbirilor literarex, precum si lucrarile Centrului PEN Roman, nu pot sa spun decat ca ele au fost un succes, incununat de prezenta atator presedinti PEN din Europa, cat si de dezbaterile care s-au purtat. La fel de importanta mi se pare deschiderea xAnului Eminescux la Iasi, in prezenta ministrului Culturii si a invitatilor din tara si strainatate. Tot de importanta majora mi se pare si premierea poetului german Roland Erb, pentru traducerea lui Eminescu in limba germana, desi ea era programata pentru luna iunie, precum si momentul recitarii poemului xLacula, de catre cel premiat, alaturi de Ion Caramitru. Si mai importanta mi s-a parut lansarea operei lui Grigore Bostan si a Lorei Bostan despre literatura romana din Bucovina, de la 1775 si pana azi, carte aparuta la Cernauti", a tinut sa ne spuna Ana Blandiana. Recurgand si la explicatii de natura economica, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Laurentiu Ulici, ne declara ca "desi nu-si poate regasi locul in fiecare zi a anului, cultura si-l gaseste in multe zile ale anului, mai ales la Iasi, pentru ca iesenii nu numai ca au o traditie a culturii, dar si o predispozitie pentru aceasta, punand-o in pagina foarte bine, dar mai ales cu rezultate care se vad si se vor vedea. Am asistat, pe de o parte, la manifestarile xConvorbirilor literarex, o revista care a reinviat ca o Pasare Phoenix, in ultimul deceniu, mai ales datorita unui management foarte bun, si care a oferit si premiile pe anul 2000, iar pe de alta parte, la colocviul Centrului PEN, dedicat unei teme majore in actualitate, xO limba, mai multe literaturi, o literatura, mai multe limbix. Prezenta unor reprezentanti ai PEN Clubului din strainatate a avut darul sa ridice calitatea si importanta acestei manifestari si pot spune ca, in aceste zile, la Iasi au fost lasate deoparte campaniile electorale - desi au existat si ele -, au fost lasate deoparte lucruri care-i despart pe oameni, si continua sa-i desparta, si pe romani, si pe oamenii de cultura romani, si s-a regasit o solidaritate de care avem nevoie. Reusim acest lucru, fiecare in parte, inclusiv Uniunea Scriitorilor printr-o exploatare manageriala eficienta. Uniunea face acest lucru prin punerea in valoare a patrimoniului de care dispune. Evident, nu o ducem foarte bine, pentru ca acest lucru depinde de situatia economica a Romaniei, dar facem fata unor imperative care tin de traditia culturala si de imperativele unui popor, cum este cel roman, eminamente legat de dimensiune culturala. Daca reusim sa facem, nu numai la Iasi, ci peste tot, cate ceva care tine de aceste imperative culturale, de care orice comunitate are nevoie, asta e bine, si pentru cei de acum, si pentru cei care vor veni". Posibila revenire... "Ceea ce s-a intamplat la Iasi, in aceste zile, inseamna o revenire a Iasului, in mod oficial (pentru ca el exista dintotdeauna, cu valente majore), in circuitul literaro-cultural al tarii. Asta s-a intamplat datorita eforturilor majore ale unui grup de oameni de aici, si in primul rand ale lui Cassian Maria Spiridon, care a inviorat xConvorbirile literarex, si care xamenintax sa faca din Iasi, din nou, un centru cultural al intregii Romanii. Prin ceea ce vad aici, vreo trei sferturi din scriitorii romani de valoare, cred ca s-a facut un pas mare catre o descentralizare culturala reala. Ma bucur si spun: traiasca Ardealul, Banatul si Moldova culturale! Avem nevoie, mai inainte de toate, de acest mod de a fi", spune Nicolae Breban, cu bucuria deschisa de a fi fost de fata la aceste manifestari. Prezent la Iasi cu ocazia Zilelor "Convorbiri literare" si a Reuniunii Centrului PEN Roman, dar si pentru a lansa "Anul Eminescu" in Cetatea Culturii, ministrul Culturii, Ion Caramitru, a sustinut un spectacol de poezie eminesciana, alaturi de cunoscutii actori Valeria Seciu si Ovidiu Iuliu Moldovan. "Iasul este moment de referinta pentru orice om de cultura, si cu atat mai mult pentru poeti. Pentru ca, stim cu totii, Iasul ramane orasul poeziei. Chiar si pentru mine, orasul acesta are aceeasi dimensiune. Eu, unul, mi-as dori sa existe un Iasi ca pe vremea lui Eminescu, sau macar cateva puncte esentiale ale acelor vremuri. Efortul iesenilor de a intra pe capul de afis al unui eveniment de mare importanta pentru Romania, adunand atatea personalitati, cum poate nici la Bucuresti nu ar fi fost, este remarcabil, dar mai ales, imi spune ca acest oras revine acolo unde ar fi trebuit sa ramana, indiferent de schimbarile politice. E un merit pe care si l-a recastigat, si nu i-a fost atribuit intamplator", ne-a declarat dl Ion Caramitru. In final, Reuniunea PEN Club a adoptat o Motiune adresata PEN Clubului din Rusia, care se afla publicata alaturat. Liviu Apetroaie
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1319 (s) | 22 queries | Mysql time :0.023613 (s)