News Flash:

Descoperire epocala

24 Mai 2001
1230 Vizualizari | 0 Comentarii
•Un fragment de vas cucutenian gasit la Ruginoasa revolutioneaza teoriile despre aceasta cultura •Erau oamenii neoliticului canibali? •Situl de la Ruginoasa este pazit cu strasnicie impotriva arheologilor de pretutindeni care platesc bani grei pentru un fragment de ceramica veche de 5.000 de ani

In comuna Ruginoasa a fost scos la lumina un sit din cultura Cucuteni, vechi de 5.000 de ani, unde s-a intalnit prima oara o reprezentare ciudata a chipului uman: Omul cu coarne de bour. Reprezentarea apare pe un fragment de vas cu diametrul de un metru si jumatate si este unicat. Datorita timpului scurt scurs de la scoaterea la lumina a primelor vestigii arheologice, specialistii Complexului Muzeal "Moldova" din Iasi nu si-au putut face o imagine prea clara asupra acestei reprezentari si a celorlalte care vor urma pe masura ce fragmentele sunt curatate si aranjate in vesnicul puzzle arheologic ce defineste descoperirea...

Omul cu coarne de bour - unicat in cultura neolitica

Descoperirea arheologica de la Ruginoasa a fost facuta intamplator, cu ocazia unei excavatii efectuate pentru ridicarea unei constructii. In momentul cand ghearele nemiloase ale utilajelor de constructii scurmau malurile, primarul comunei, Ionel Moraru, a gasit un fragment ceramic frumos pictat si a realizat nenorocirea care tocmai se desfasura. Acesta a oprit imediat lucrarile si a sesizat conducerea Palatului Culturii din Iasi despre descoperire. Dupa cateva ore, la fata locului s-a deplasat intreaga echipa de la Palat si a inceput lucrarile care se desfasoara si in prezent. Peste 20 de tone de material ceramic este cernut, sortat si curatat de specialistii ieseni. Luni a fost ziua in care Madalin Valeanu, muzeograf la Palatul Culturii, a gasit fragmentul care s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari descoperiri din cultura Cucuteni - omul cu coarne de bour. "Am gasit o figura antropomorfa, un chip de om care are un corn. Celalalt fragment, de la ochiul drept, lipseste. Pe vase cucuteniene apar protome zoomorfe, rar figuri umane. La sesizarea primarului comunei Ruginoasa ne-am deplasat la fata locului si am constatat ca s-a facut o excavatie de 16 m - 45 m si a fost descoperit un sit arheologic. Ei au recoltat din excavatie sapte vase intregi si aproximativ 200 de kilograme de fragmente ceramice. In momentul in care noi am adus aceste materiale ceramice, am descoperit doua fragmente de vase cucuteniene apartinand fazei A a acestei culturi, iar un fragment, dintr-un vas cu diametru de un metru si jumatate, avea o protoma antropomorfa stilizata din care s-a pastrat cel mai interesant lucru si unic. Partea stanga a acestei fete umane prezinta un corn. La al doilea fragment se pastreaza arcada si ochii. Sunt reprezentari nemaiintalnite pe vasele din cultura Cucuteni. Este insa o constatare pe care au facut-o arheologii, dar nu s-a aflat inca raspunsul: au produs atat de multa ceramica, atat de frumos decorata, dar nu stim la ce a folosit. Noi pana ieri am recoltat cam 0,5% din tot materialul din aceasta excavatie, care reprezinta aproape 500 de kilograme de material", a declarat Madalin Valeanu.
Pe locul unde oamenii se pregateau acum sa construiasca o casa, acum 5.000 de ani era un sat din neoliticul tarziu, cu o cultura pe care nu reusim inca sa o imaginam in totalitate...

Stramosii romanilor erau canibali?

Misterele culturii Cucuteni, pe masura descoperirilor care se fac, in loc sa se spulbere, paradoxal, mai mult se complica si-si maresc aria de patrundere. Unul dintre cele mai groaznice si pe care multi cercetatori nu-l pot concepe este misterul mortilor din civilizatia Cucuteni. Nu a fost descoperit inca pe teritoriul Romaniei nici un mormant al acestei civilizatii si nici urme al ritualului incinerarii. "Aici este marea problema a culturii Cucuteni: avem atat de multe asezari, dar nu am gasit morminte. Este o mare enigma a acestei civilizatii. Nu s-au gasit pe teritoriul Romaniei nici un fel de morminte ale acestei civilizatii. S-au descoperit numai cateva fragmente de oase umane la Scinteia, judetul Iasi, in asezare, dar nu putem spune ca este vorba de cimitir. S-ar putea sa fi existat niste practici pe care noi astazi nu le-am putea accepta cu usurinta. Daca incinerau cadavrele gaseam, ca si la civilizatia geto-daca, urnele de incinerare. Asa ceva nu exista. Exista teoria ca-si agatau mortii in padure, ii lasau la uscat si ii mancau. Parerea mea este ca aceasta cultura a fost atat de spirituala, incat cei care ii apartineau nu se dedau la astfel de barbarii...", crede Madalin Valeanu.
Nici in cazul descoperirii de la Ruginoasa, asezarea nu are un cimitir, desi era una destul de mare si numeroasa. "Acolo a fost un sat cucutenian, apartinand acestei civilizatii eneolitice, cu o vechime de aproximativ 5.000 de ani. Numai in judetul Iasi sunt peste 250 de asezari cucuteniene, iar la nivelul Romaniei sunt peste 2.000. Pentru a epuiza prin sapaturi aceste situri cred ca ne-ar trebui bugetul Romaniei pe vreo doi-trei ani. In acest moment nu ne putem pronunta la utilizarea acestor materiale pentru ca inca nu avem datele necesare. Noi am gasit materialul si trebuie sa-l prelucram. S-ar putea sa avem surpriza sa gasim vasul intreg si atunci putem spune cu exactitate ce anume am gasit aici. Foarte multi arheologi spun ca este o zeitate, totul este ritual, dar, cine stie... S-ar putea sa fie mai mult decat atat... Figurine umane s-au mai descoperit, dar nu cu corn. Mai interesanta este reprezentarea simbolica a taurului, prezenta numai in acest sit arheologic, chiar preponderenta", a precizat muzeograful iesean.
Desi specialistii romani au demonstrat existenta sitului arheologic de la Ruginoasa inca din 1926, apoi cercetarile nu au mai fost continuate in acea zona.

Timpul si ignoranta oamenilor au distrus jumatate din situl de la Ruginoasa

Foarte multe vestigii ale acestei culturi s-au pierdut mai ales din cauza ignorantei oamenilor. "Excavarea materialului a distrus contextul istoric in care erau acele obiecte. Situl acesta are o istorie foarte trista. Se aseamana foarte bine cu situl arheologic de la Cucuteni, dar in timpul celui de-al doilea razboi mondial pe acest sit a fost amplasata o linie de aparare. Sunt cel putin sapte amplasamente de tunuri, in plus se observa urme de explozie a proiectilelor de artilerie. Satenii au folosit, de cand se stiu ei, acest loc pentru extragerea pietrei. In acest moment, 50-60% din situl arheologic de la Ruginoasa este distrus complet. Situl a mai fost sapat in 1926, respectiv doar 40 de metri patrati, pamantul ramanand de atunci agricol, inierbat. In 1944 s-a facut linia de aparare Ruginoasa-Strunga-Oteleni, unde frontul s-a oprit si s-a folosit zona care este foarte bine aparata natural. Cercetari arheologice sistematice la Ruginoasa nu s-au mai facut din 1926", a precizat Madalin Valeanu.
Materialele ceramice continua sa fie aduse la Palatul Culturii, iar restauratorii condusi de Arina Husneag le trateaza cu substante care nu ataca pictura facuta de stramosii nostri acum 5.000 de ani.

Un copil de cinci ani a salvat o statueta din ghearele excavatorului

Tehnologia moderna, razboaiele si interventia oamenilor au spulberat, poate in totalitate, posibilitatile de demonstrare a vietii oamenilor de atunci. Un copil de cinci ani a reusit, in urma cu doua zile, sa salveze din cupa excavatorului o statueta feminina, fara cap, al carui trup prelucrat cu finete si migala s-a pastrat intact si poate fi observat in imaginea alaturata. "Am gasit fragmente de statuete ce reprezinta femei. Chiar am avut un copil de cinci ani care a gasit o statueta feminina de aproape 20 de centimetri, intrega, ii lipseste doar capul. Am gasit si numeroase fragmente zoomorfe, in special de bouri, vreo 10-15 fragmente. In acelasi timp, am gasit unelte din silex sub forma de lame, topoare din piatra slefuita, unelte din os cu perforatie, folosite ca sapaliga, o sula din os pe care am gasit-o chiar ieri si numai fragmente din oase de animale", a precizat Madalin Valeanu.
Cercetarile continua la situl de la Ruginoasa. Autoritatile locale si judetene din Iasi au luat toate masurile de paza a zonei. Desi pare surprinzator, conducerea Complexului Muzeal "Moldova" ne-a relatat ca foarte multi arheologi de pretutindeni incearca sa cumpere fragmente de ceramica pentru a-si atribui aceste descoperiri. Din aceasta cauza, contactul cu presa a fost evitat pana in prezent, cand piesele de rezistenta au fost puse la loc sigur...
Catalin DUMITRESCU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1679 (s) | 22 queries | Mysql time :0.046301 (s)