News Flash:

Despre postmodernism - Vremea antologiilor critice ale generatiei literare '80

13 Noiembrie 2000
896 Vizualizari | 0 Comentarii
"Consideram afirmarea si impunerea generatiei poetice '80 cel mai spectaculos fenomen din literatura noastra de dupa razboi. Cercetatorii de mai tarziu vor proba, fara doar si poate, uimirea ca, intr-o perioada potrivnica, imbacsita de ideologie dictatorial-comunista, absolut imbecila pentru spiritualitatea romaneasca, impunerea acestei pleiade bulversante a fost posibila. Ea a adus cu sine doua concepte care au provocat lungi, controversate, derutante discutii (textualismul si postmodernismul) si a declarat sfarsitul modernitatii.
Generatia '80 exista prin valorile sale originale. Ceea ce unii comentatori, amatori de diversiuni, au numit generatia '90, nu exista; ce sase-sapte poeti de valoare, afirmati din varii motive, dupa 1990, sunt ultimii veniti ai generatiei '80, un fel de coada asteptata a cometei.
Cartea de fata opereaza o selectie axiologica de doar cincisprezece nume, din cele peste trei sute, ale poetilor congeneri, adunandu-i intr-un panteon personal."
Este acesta citatul inserat de cunoscutul poet nemtean, ajuns acum "bun iesean" (dupa cum spune in titlul unui volum ce-i apartine), Daniel Corbu, pe ultima coperta a cartii "Generatia poetica '80 - portrete critice", aparuta de curand la Editura Junimea. Cartea in cauza a aparut cu sprijinul Fondului Literar din Romania, care a acordat si o bursa pentru cercetare si redactarea acesteia, iar Daniel Corbu si-a asumat aceasta sarcina, cu toate riscurile de breasla pe care le presupune. Riscuri pentru ca, daca in prima parte a cartii se regaseste un excurs eseistic si critic ce priveste generatia '80 in ansamblu, in cea de-a doua parte ne intalnim cu ipostaze particulare ale unor congeneri, cum le spune autorul, cincisprezece la numar. Si daca primul dintre acestia este cunoscutul Mircea Cartarescu, definit ca omul care vrea postmodernismul cu orice pret (cunoscatorii stiu de ce), sa spunem ca nici Daniel Corbu nu este departe de o asemenea atitudine, vorbind, pe rand, despre acest curent vast ca despre o noua sensibilitate, ca despre o "zarva cu rebelie", ori ca despre o generatie biologica de creatie. In fond, eseul lui Daniel Corbu (caci asa ramane imaginea cartii, dupa developare) vine pe un teren pe care, la ora actuala, disputele sunt substantiale. Una dintre ele este cea privitoare la generatia literara, ca si concept in sine. De o parte si de alta a legitimarii, sau nu, a acestuia se afla armate intregi, atat de specialisti, cat si de semidocti, care voteaza si sustin una dintre idei. In ceea ce-l priveste, autorul cartii de fata este unul dintre sustinatorii convinsi. El prefera aceasta atitudine pentru a delimita prin generatia '80, ca atare, doua coordonate considerate cu totul noi in poezia romaneasca: textualismul si postmodernismul. De aceea, chiar explicarea acestora devine subiect aparte al volumului de fata.
Prima parte a acestuia se aplica astfel definirii premiselor care au generat aceasta forma de manifestare - textualismul si postmodernismul. Este vorba, printre altele, de "scuipat, aghiazma si mlastina nonconformista", de "sentimentul adamic", despre "iconoclastie si epifanie" si de alte cateva aspecte responsabile, spune autorul, de nasterea in aceasta perioada a "poemului total", ca manifest postmodern.
Aceasta va fi fiind si intentia selectiei din partea a doua a cartii, unde apar pe, rand, dupa amintitul Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, un inger cu armura pusa pentru lupta cu frigul existential, Nichita Danilov - un nou expresionist liric, Gellu Dorian cu avatarurile infernului migrator, Aurel Dumitrascu (marele prieten de tinerete al autorului), responsabil de epifanie si iconoclastie, Emilian Galaicu Paun, un tanar nelinistit si experimentalist, o femeie, Mariana Marin, aflata in singuratate textuala, pretextuala si contextuala, Ion Muresan, cu tragicul sau joc al luciditatii, din nou o femeie, atacata concupiscent de ingeri si apocalipse, pe numele ei Marta Petreu; apar apoi Ioan S. Pop, un intim care prefera publicul, Cassian Maria Spiridon, poate intors din odiseea deznadejdii, Lucian Vasiliu, preocupat de monade, monadologii, dar si de atelierul sau de potcovit inorogi, Matei Visniec, intrat in dimensiunea filosofica a poemului, iar pentru final il regasim pe George Vulturescu, intrat intr-o agonie a scrisului.
Vorbeam despre riscurile acestui gen de carte. Ele exista, desigur. De ce acestia cincisprezece si nu altii, din cei peste trei sute? De ce aceasta viziune? De ce ideea, puternic sustinuta, de generatie literara? Paginile acestei carti au felul lor de a spune de ce, intr-o vreme in care problema este destul de spinoasa, iar autorii generatiei sunt, in cea mai mare parte, in viata. Ca un punct de sprijin, Daniel Corbu aduce, in paginile de fata, un gand al lui Mircea Vulcanescu, exprimat prin anii '30: "Ideea de generatie este un concept hibrid, contradictoriu. Caci ideea de generatie exprima o subdiviziune sociala si o referinta indubitabila la timp".
Va ramane placerea de a accepta, ori combate, aceasta provocare numita "Generatia poetica '80" si semnata Daniel Corbu.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1351 (s) | 24 queries | Mysql time :0.016302 (s)

loading...