News Flash:

Destainuiri din procesul de canonizare a Veronicai Antal

7 Aprilie 2007
5612 Vizualizari | 5 Comentarii
Destainuiri din procesul de canonizare a Veronicai Antal
• Povestea Veronicai Antal, fata ucisa cu 42 de lovituri de cutit pe cand avea doar 23 de ani, a marcat profund comunitatea credinciosilor catolici, dar si ortodocsi din imprejurimile comunei Halaucesti, in urma cu 49 de ani • Mai intai martira, Veronica Antal a capatat chip de sfanta printre credinciosii catolici din Halaucesti, Botesti si Nisiporesti, satul in care s-a nascut la 7 decembrie 1935 • Procesul de canonizare a inceput in noiembrie 2003, iar dosarul, de peste 3.000 de file, a fost trimis la Vatican in 2006 • Desi viata ei era una simpla, de sateanca, Veronica i-a dat o incarcatura spirituala aparte


Povestea Veronicai Antal, fata ucisa cu 42 de lovituri de cutit pe cand avea doar 23 de ani, a marcat profund comunitatea credinciosilor catolici, dar si ortodocsi din imprejurimile comunei Halaucesti, in urma cu 49 de ani. Prin actul sau de credinta nestramutata, ea a starnit in inima satenilor un soi de admiratie ca pentru o sfanta. Amintirea Veronicai Antal, tanara care si-a dat viata pentru a-si pastra curatenia trupului, este una vie si acum. Si nu numai in mintea celor care au cunoscut-o, ci si a celor mai tineri, care doar i-au auzit povestea. Dar aceasta poveste s-a transformat intre timp intr-o legenda. Mai intai martira, Veronica Antal a capatat chip de sfanta printre credinciosii catolici din Halaucesti, Botesti si Nisiporesti, satul in care s-a nascut la 7 decembrie 1935. Bunica sa, Zarafina, cea care a crescut-o intr-un adevarat spirit crestin, i-a indrumat si primii pasi pe calea spre credinta, aratandu-i drumul spre biserica, invatand-o rugaciuni, inspirandu-i dragostea fata de Dumnezeu. Desi parohia din Halaucesti este situata la 8 kilometri de mers prin camp de biserica din Nisiporesti, Veronica inca de mica se trezea la ora 4 dimineata si mergea la biserica din Halaucesti, locul cel mai apropiat de satul ei unde putea asculta Sfanta Liturghie. Mai tarziu avea sa intre in corul bisericii. La 17 ani era deja hotarata sa intre la o manastire. Dar, cum in perioada comunista aproape toate manastirile catolice au fost desfiintate iar calugaritele si calugarii trimisi acasa, nu si-a putut indeplini dorinta. In schimb, si-a construit o camera de rugaciunea in suflet. Intrase deja in Ordinul al III-lea al Sfantului Francisc si facuse vot de curatie. Intr-un cuvant, era un model de daruire duhovniceasca pentru ceilalti. Clara Plesca, o prietena de-a ei, din Halaucesti, o descrie astfel, prin ochii amintirii, amintire ce dainuie de peste 50 de ani: "In ochii ei se vedea o seninatate atat de mare, era o sfanta, se vedea ca e ceva deosebit. Nu se supara niciodata, nu am eu cum sa spun, ca un inger cazut aparte. Dumnezeu a avut planurile Lui cu dansa. Nu putea ramane in lumea asta cat e de rea". Desi viata ei era una simpla, de sateanca, Veronica i-a dat o incarcatura spirituala aparte. Fiica cea mai mare a lui Gheorghe si Eva, de mica a avut grija de frati, de cele din casa si de curatenia sufletului. Orfana de tata, copila fiind, si-a impartit timpul intre rugaciune si munca. A urmat sapte clase. "Era retrasa, cuminte, se ruga atat de mult, toate fetele tineau la ea. Spunea ca trebuie multa jertfa pentru Dumnezeu. Tare mai era buna si tare mult se mai ruga. Cand o vedeai, te rusinai in fata ei, trebuia sa gandesti si apoi sa vorbesti cu ea", mai aminteste Clara Plesca.

Moartea cumplita

Ziua mortii Veronicai Antal a ramas intiparita in chip tragic localnicilor. In seara zilei de 24 august 1958, dupa celebrarea Sfintei Liturghii si administrarea Sfantului Mir la biserica din Halaucesti, Veronica a mai ramas sa stranga lucrurile dupa procesiune. Spre seara a pornit spre ultimul drum pamantean catre casa. "Veronica s-a intalnit cu Mocanasu cam pe la jumatatea drumului dintre Nisiporesti si Halaucesti. El a apelat la fecioria ei. Ea n-a murit tot atunci. Dupa ce Mocanasu o taie, a plecat la gara din Halaucesti, dar a pierdut trenul. S-a intors si i-a dat iar cu cutitul. «A, n-ai murit?», zice Mocanasu. Veronica: «Mai Mocanas, nu ma omori, ca ai sa dai seama in fata lui Dumnezeu». Vai, da` ce cumplit era. Am vazut si eu. Avea o cruce din porumb pe spate, se cunostea cum s-a zbatut, s-a tarat cativa zeci de metri. Ce moarte! S-a chinuit mult in dureri, ca Mocanasu avea un cutit mic. Dar n-a pangarit-o. Ea a fost mai tare. Credinta ei a salvat-o de la rusine, dar asta a platit cu viata. Ea a murit cu rozariul in mana", spune printre lacrimi Eleonora Iacob, cea care a stat de vorba cu Veronica cu cateva zeci de minute inainte de tragedie. Deoarece criminalul, minor pe atunci, avea parinti ce i-au acoperit fapta ingrozitoare, banuiti si acuzati au fost trei tineri care se intorceau pe acelasi drum de la un bal din Luncasi. Femeia care a vazut crima a depus marturie falsa. Totusi, catre sfarsitul vietii, a marturisit adevarul iar adevaratul criminal si-a ispasit fapta.



Adoratia credinciosilor

Nu este om care sa nu fi auzit de Veronica Antal pe aici. Toti stiu de martira Veronica. Cativa stiu si de procesul de canonizare care a inceput in noiembrie 2003. Dosarul, de peste 3.000 de file, a fost trimis la Vatican in 2006. In 2003 a aparut si o brosura despre Veronica Antal, "Slujitoarea Lui Dumnezeu, Veronica Antal, crin insangerat", o brosura in care pr. Alexandru Suceu a strans marturiile celor care au cunoscut-o. Sora Veronicai, Angela Albert, accepta cu greu sa-i povesteasca viata. Din respect dar si din umilinta. Pare a inchide multe lucruri miraculoase prin tacerea ei. "Ea ne coordona pe toti, facea toate treburile pe acasa. Tata a murit si ea a murit la 4 ani dupa el. Ne era tare greu. Imi venea adesea in vis si-mi spunea cine este vinovatul. Ma rog la ea, ma rog cum se roaga atata lume. E sora mea, dar e mai mult decat sora", o napadesc lacrimile si tace. Amintirea si splendoarea lasata de Veronica este greu de inteles.



Legenda sfintei

Veronica Antal troneaza in mintea si sufletul satenilor din satele comunelor Halaucesti si Botesti. Ea le apare in vise, ii ajuta, ii povatuieste. Ba chiar circula o legenda precum ca a salvat un baietel de la moarte. Acesta ar fi cazut intr-o rapa, dar, dupa cum isi amintesc satenii, ea a aparut in fata copilului si l-a salvat. Lumea aceasta rurala, vizitata la 49 de ani de la moartea Veronicai, creeaza o impresie uluitoare de viata, de prezenta activa a martirei. I s-a inchinat si o rugaciune, rugaciune rostita de catre credinciosii catolici chiar seara, inainte de culcare. De altfel, se pomeneste si cum s-a descoperit locul exact al crimei, loc peste care acum s-a construit o fantana si o troita evlavioasei. Apa este luata de multi oameni, fiind considerata tamaduitoare. "Pe cand ne-am adunat cu sutele sa-i facem o slujba la locul crimei, la un an de la moartea ei, noi nu stiam exact unde si-a trimis sufletul Domnului. Atunci, in grau s-a aratat o flacaruie. Cineva s-a dus sa vada daca nu e un ciob de sticla. Dar nu era. Cu totii ne-am spus ca e un semn de la Veronica. Chiar pe locul unde a murit s-a ridicat acea troita singuratica din camp", isi aminteste Maria Sandor, vecina ei din Nisiporesti, cea cu care mergea adesea la Halaucesti. Aparitiile sale in vise nu sunt sporadice. Toate fetele care-i erau mai apropiate, si acum, la batranete, o mai viseaza. "O, cum sa n-o visez, dar nu-s eu demna. Imi amintesc cum aveam o zazanie cu cineva iar Veronica mi-a aparut in vis si mi-a spus: «Marie, cauta de-l iarta, ca daca nu-l ierti, eu port un berbec in spate». Am iertat si a fost o usurare" isi aminteste verisoara Veronicai, Maria Pal. O alta prietena din Nisiporesti, Eleonora Iacob, precum si Clara Plesca, din Halaucesti, povestesc ore in sir de Veronica si de visele cu ea. "Cand o visez, o visez asa, impreuna cu sora mea. Veronica, la o masa mare, imbracata numai in alb, este inconjurata de fete multe, tot in alb. Imi spune: «Uite, Clara, toate acestea-s ale mele, vezi ce faci pentru suflet, sa te bucuri de noua viata». Si imbracat atat de frumos, tot in vis, tatal meu imi spunea: «Uite, ea e crinul vietii»", povesteste Clara Plesca. O jertfa ce a acoperit un mare gol in aceasta pustietate de sens pierdut, ca a Veronicai Antal, confera o aura localnicilor ce au privilegiul, de acum, sa se mandreasca cu martiriul evlavioasei.



moartea cumplita adoratia credinciosilor legenda sfintei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (5)

marcus  | #10816
bravo! ce greu e sa fii sfant!
Ion  | #10817
A apelat la fecioria ei?...?//??
antal veronica  | #10818
pot spune ca ma mandresc cu ea..!este matusa mamei mele si este 1 exemplu pentru mine cu toate ca in ziua de astazi este foarte greu..!sper sa nu o dezamagesc..avand in vedere ca port numele ei!
Anonim  | #10819
bravo
Anonim  | #10820
dar Mocanas e liberacum
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1418 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020674 (s)

loading...