Actualitate

DETALII din viata si CARIERA unei femei care conduce o institutie faimoasa din Iasi. A reusit intr-un domeniu DOMINAT doar de barbati – GALERIE FOTO, VIDEO

Publicat: 05 oct. 2016

@ Este unul dintre cele mai fermecatoare si sarmante personaje si personalitati ale Iasului contemporan! @ Aceasta a reusit sa aiba o cariera desavarsita intr-un domeniu considerat apanajul exclusiv al barbatilor @ Fie ca a fost vorba de mari profesori universitari, oameni de stiinta, cercetatori sau arheologi, afaceristi sau arhitecti de renume, ea a reusit mereu sa se impuna si sa demonstreze ca poate fi cea mai buna @  Urmariti, intr-un material scris si video complet, fragmente si declaratii unice din viata si cariera sa, doar pe www.bzi.ro! 

Cu siguranta, istoricul Stela Cheptea (74 ani), doamna arheologiei medievale iesene, recunoscuta si respectata la nivel national, este unul dintre acele personaje si personalitati romantice, desprinse parca dintr-o lume demult disparuta! Peste jumatate de secol l-a dedicat arheologiei si a reusit sa aiba o cariera desavarsita intr-un domeniu considerat apanajul exclusiv al barbatilor. Fie ca a fost vorba de mari profesori universitari, oameni de stiinta, cercetatori sau arheologi, afaceristi sau arhitecti de renume, ea a dovedit ca poate fi cea mai buna.

Citeste si :  Un iesean a descoperit un obiect MISTERIOS intr-o casa dintr-o zona selecta a orasului – FOTO

Pe urmele pasilor marelui domnitor Stefan cel Mare

Nascuta pe plaiuri bucovinene, in orasul Suceava (cetatea de scaun a domnitorului Stefan cel Mare), micuta Stela Cheptea a avut primele experiente pe santiere arheologice inca de cand era pe bancile scolii generale! „Ehhh…, daca ar fi sa incep cu tineretea, va marturisesc ca, si acum jumatate de secol, faceam acelasi lucru, anume istorie si cercetare arheologica! Invatam, citeam foarte mult si cautam sa decriptez ceea ce este necunoscut pentru istorie. Am invatat pe santierele din zona Sucevei, mai ales in capitala Moldovei. Am avut profesori extraordinari, care au incercat sa ma «indeparteze» de arheologie. Vreau sa va spun ca, inca inainte de a merge la scoala, imi placea sa ma furisez pe santiere arheologice, deoarece simteam ca asta ar trebui sa fac. Cu toate ca am avut indemnuri serioase sa merg la Medicina, am avut sange rece si nu a mai fost cale de intors pentru mine… Mereu am fost supusa unor presiuni ca sa renunt la acest domeniu, dar eu mereu am intrat prima pe santier si am plecat ultima! Niciodata nu mi-am permis sa spun ca este greu si ca nu pot, am indurat timpuri extrem de dure, dar am rezistat si am continuat. Pe mine, cel mai mult m-au marcat profesorii mei si am avut norocul sa lucrez cu sotii Neamtu, la Baia, locul cel mai binecuvantat pentru arheologia medievala din tara noastra, in opinia mea”, marturiseste, cu nostalgie, arheologul.

Citeste si :  Descoperire arheologica unica in curtea unei biserici din centrul Iasului. Specialistii au decis sa faca dezvaluiri – GALERIE FOTO


Fara orgolii, doar demnitate!

Cel mai mare regret al sau este acela ca nu a putut, la momentul potrivit, sa ajunga in inima civilizatiei europene, pentru a cerceta civilizatia urbana medievala. Pe de alta parte, aceasta a fost marcata de marele profesor si arheolog Mircea Petrescu Dimbovita. De asemenea, ea avertizeaza ca arheologii si arhitectii nu trebuie sa cedeze in fata noilor tendinte urbanistice si sa lupte pentru salvarea si pastrarea monumentelor.

Citeste si :  Secretul senzational al celei mai mari cladiri din Iasi. Totul a iesit abia acum la iveala – GALERIE FOTO, VIDEO

„Mereu m-am intors in epoca si am scris despre asta. Am simtit intotdeauna lumea si universul medieval de la noi, iar strainii carora le-am prezentat date despre orasele si cetatile noastre, au ramas profund impresionati de ceea ce avem. Noi apartinem Europei Centrale, desigur cu influente bizantine, intre Rasarit si Apus, dar cu o apartenenta clara la lumea occidentala si trebuie sa fim constienti si sa promovam asta. Una dintre marile mele provocari, ca om de stiinta, la care acum pot sa raspund cu argumente, a fost sa analizeze de ce Iasul a fost ales capitala Moldovei. El este situat pe un platou intins, aparat natural de ravene si rauri, dezvoltat urbanistic extraordinar. Dar, toate acestea le voi detalia si dezvalui intr-o comunicare pe care o voi avea, chiar in aceste zile, la Simpozionul «Monumentul». In viata m-am ghidat mereu plecand de la un profesor pe care l-am iubit si respectat mult, Mircea Petrescu Dimbovita. Acesta imi spunea in tinerete «duduie, in viata sa nu ai orgolii, sa ai doar Demnitate si sa nu renunti niciodata la ea». Apoi, marele meu regret este ca nu am putut, inca de la inceputul carierei, sa vizitez Europa Occidentala si sa vad vestigiile de acolo. Poate daca as fi reusit asta, as fi inteles mai bine si civilizatia noastra urbana. Pe viitor, vreau sa le spun arheologilor si arhitectilor ca nu trebuie sa cedeze in fata noilor tendinte urbanistice si sa lupte pentru salvarea si pastrarea monumentelor. Presiuni de acest gen sunt si in strainatate, dar trebuie, cu orice pret, sa ne salvam trecutul”, mai povesteste Stela Cheptea.

O cariera si o opera impecabila

Demn de rememorat si de remarcat este faptul ca Stela Cheptea este în prezent director al Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana al Academiei Române – filiala Iasi. În decursul activitatii sale a obtinut o serie de premii, iar doua lucrari publicate de ea au fost premiate de Academia Româna (1984 si 1994). A absolvit Liceul Stefan cel Mare din Suceava – 1960, urmând apoi cursurile Facultatii de Istorie-Filosofie din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) intre 1960 si 1965. Aceasta este membra în mai multe organizatii precum: Comisia de Istorie a Oraselor din România de pe lânga Academia Româna, Comisia Nationala a Monumentelor a Ministerului Culturii. A obtinut Premiul Nicolae Balcescu al Academiei Române in 1984  pentru volumul „Orasul medieval Baia în secolele XIV-XVII. Cercetarile arheologice din anii 1977-1980”, realizat în colaborare cu Eugenia Neamtu si Vasile Neamtu sau premiul Eudoxiu de Hurmuzaki, tot al Academiei Române, in 1994.

Citeste si :  Partidele isi trimit membrii in Biroul Electoral

Printre cercetarile arheologice remarcabile ale acesteia au fost cele de la Iasi, Baia, Hârlau sau Cotnari. În anul 2001, a coordonat cercetarile arheologice de la Curtea Domneasca din Hârlau, care au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundatiilor si ruinelor a doua biserici mai vechi, una construita, probabil, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432). În 2007, a condus cercetarile arheologice din zona Halei Centrale din Iasi, unde s-au descoperit ruine ale unor imobile din secolul al XVII-lea. Începând din 2008, dupa începerea lucrarilor de consolidare si restaurare a Palatului Culturii, a scos la iveala fundatiile a 28 de locuinte vechi, ce dateaza inclusiv din secolul al XV-lea.

Citeste si :  EXCLUSIV! O comoara din aur a fost descoperita de arheologi la Iasi – GALERIE FOTO





Adauga un comentariu