Actualitate

Dezvaluiri picante despre bogatasii Iasului. Nu poti crede cine a povestit totul

Publicat: 17 dec. 2014
1

@ La asa ceva se asteptau foarte putini ieseni @ Marturiile sunt pline de date si povesti extrem de interesante @ Ele au in prim-plan un grup restrans de persoane @ Totul a fost foarte bine ascuns pana acum @ Este vorba de oameni cu faima si cu foarte multi bani @ Totusi, dupa foarte mult timp, acestea au iesit la iveala intr-o maniera unica

Cu siguranta foarte multi ieseni s-au intrebat ce se ascunde in trecutul unor personaje celebre ale Iasului! Fie ca vorbim de politicieni, proprietari de terenuri sau personaje cu averi colosale, aceste date vor impresiona si incanta. Astfel, in urma cu cativa ani, cercetatoarea Doina Calistru a publicat un material special intitulat „Gustul Modernizarii. Primele trei carti de bucate din Tara Romaneasca si Moldova„. Acesta este inclus in Buletinul Muzeului de Istorie al Moldovei – Ioan Neculce, Serie Noua, numerele XIII – XV din anii 2007 – 2009, editat sub egida Complexului Muzeal National Moldova (CMNM) Iasi. 

Citeste si: Scene de groaza surprinse pe strazile Iasului! Totul s-a petrecut intr-un mod teribil – GALERIE FOTO

Aventura fascinanta a „bucatelor” de pe mesele elitei din Moldova

In acest plan, Calistru a scos la iveala elemente ce tin de o „carte cu bucate” de la sfârsitul secolului al XVIII-lea si începutul secolului XIX. „Suntem, în cazul acesta, în Moldova, in analiza unei carti de «retete cercate de bucate»… Gastronomia ajunge una din campioanele modernizarii, elitele asociind procesul de înnoire si cu sporirea rafinamentului din viata de zi cu zi. Iata de ce, în Moldova vremii, s-a manifestat un interes viu pentru cartea de bucate. În presa vremii, cu deosebire în «Albina Româneasca» a lui Gheorghe Asachi, se publica, din motive utilitare, numeroase povesti folositoare culese din presa straina precum: «Hapuri pentru stomac», «Jambon fermecator», «Supa de menta», «Supa homeopatica». Dând dovada de spirit pragmatic, Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi au hotarât sa exploreze domeniul gastronomiei, raspunzând, în acest fel, cererii în continua crestere. Exista insa si explicatii de alta natura. Kogalniceanu, se stie, era un gurmand. Îi placeau mâncarurile alese si vinurile bune. În scrierile sale literare vorbeste despre mâncaruri si «confeturi», unele din retetarul «cuhniei» autohtone, altele selectate din bucataria franceza si germana. El vorbeste de carnati uscati si cu usturoi. Placându-i tare mult «confeturile», nu se abtine sa nu le însire: «gavanoase de stecla cu confeturi, lise, fructuri condite, zaharicale si caramele din dulapurile de lemn boit negru ale cofetarului Felix Barla, unde ajungea protipendada Iasilor, dupa plimbarea la Copou. El a avut privilegiul sa îndulceasca balurile si mesele celor din urma domni fanarioti, el a introdus în Moldova biscotele, lisele, pastilele, dragelele, pralinele, martipanele, caramelele, orjatele, limonadele si înghetatele”, se dezvaluie in documentul Doinei Calistru.

Costache Negruzzi si mancarurile de la mosie

Pe de alta parte, Costache Negruzzi, la mosia sa de la Hermeziu, unde îi placea sa se fereasca de «vuietul vremii», se preparau alaturi de bucate grecesti, «ferte cu verdeturi, care pluteau în unt» si «pilafuri turcesti» alaturi de fripturi cosmopolite, supe frantuzesti si «friganele umplute cu migdale». „Totusi, ii placeau si mâncari de la tara – bors de pui cu smântâna. Nu dispretuia nici suflé de mere sau orez cu ciocolata.

Citeste si: Marire si decadere! Iata cum arata acum locul unde-si dadeau intalnire bogatasii Iasului – FOTO

Nu putem a marunti aici cele 200 de retete «cercate», dar selectate din alte parti ale lumii de personaje precum Kogalniceanu sau Negruzzi, pentru ca bucataria româneasca traditionala, mai ales cea din Moldova, era înca rudimentara. Totusi, intre acestea, se afla multe feluri de supe: de raci, de galustele de carne, supa pisata, de hulubi, de pui prajiti cu unt, curcan umplut, miel prajit sau spinare si «pept» de caprioara, cu sosul de smântâna pentru vânat”, mai arata cercetatoarea.

Deserturi rafinate

Mai de departe, tot de la Kogalniceanu (mare amator de dulciuri – n.r.) aflam retete de torturi de migdale, cozonaci, bezele sau „gugoase de ciocolata”. „Nu lipseste cozonacul, în care intra «doua litre si jumatate de lapte, 18 oua întregi si trei litre de unt si trei oca de faina». Exista si retete de visinata – una aidoma celei preparate de noi astazi – dar limba epocii adauga si delicii lexicale: «Sa iei o balerca de o vadra, apoi sa alegi visini frumoase si s-o umpli, însa sa o lasi desarta de trei degete. Apoi sa iei doua oca zahar, sa le ferbi, sa le legi ca de serbet, sa torni spirt de sâmburi cât va mai intra, ca sa se umple balerca bine. Apoi sa se tie la racoare câtava vreme si pe urma o scurgi prin basici»”, se incheie in descrierea acesteia.

Citeste si: EXCLUSIV! A fost descoperit un loc din centrul Iasului, unde s-a petrecut o crima oribila – GALERIE FOTO, VIDEO





Comentarii
Adauga un comentariu